În plin război cu rușii, președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a promulgat legea privind minoritățile naționale, anunță HotNews.ro, care citează agenția ucraineană Interfax. Acest lucru nu a fost văzut cu ochi buni de Ministerul de Externe de la București care a criticat legea, precizând și că acest lucru nu va rezolva problemele învățământului în limba română.
Potrivit informațiilor de pe site-ul Rada supremă, proiectul de lege a fost semnat de Zelensky pe 29 decembrie. De asemenea, MAE a spus că Ucraina nu a luat în calcul recomandările făcute de Comisia de la Veneția privind măsurile necesare pentru protejarea minorităților naționale și a cerut Kievului să revină asupra unor prevederi din noua lege.
Când va intra în vigoare
Regulamentul Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea urmează să fie publicată în ziarul „Vocea Ucrainei”. Majoritatea prevederilor urmează să intre în vigoare după șase luni. Parlamentul unicameral de la Kiev a adoptat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina pe 13 decembrie, cu majoritate de voturi.
Ce spune noua lege a lui Zelensky
Potrivit textului noii legi, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.
De asemena, documentul vorbește și de faptul că minoritățile naționale au dreptul să-și folosească limba în viața privată și publică, în forme orale și scrise, „în măsura în care nu contravine legii”.
“Partea ucraineană a păstrat în noua lege prevederea controversată din legea educației adoptată în 2017”
La rândul său, MAE susține că “partea ucraineană a păstrat în noua lege prevederea controversată din legea educației adoptată în 2017 care blochează folosirea limbii române în învățământul de stat și le impune copiilor etnicilor români să învețe în ucraineană. (…)
Dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare. (…) nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat.
Nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească.
