„Vreau să fiu Nadia Comăneci”. Bătăi cumplite cu pumnul și scândura. Despre ce vedetă este vorba?

„Vreau să fiu Nadia Comăneci”. Bătăi cumplite cu pumnul și scândura. Despre ce vedetă este vorba?

Simona Gherghe a povestit pe blogul său personal, despre visul său de a adeveni Nadia Comăneci. Prezentatoarea TV se vedea pe podium, precum idolul său. Părinții au vrut să-i îndeplinească acest vis și au dat-o la gimnastică.

Cei doi ani de antrenament intesive au fost cei mai cumpliți din viața ei. Simona Gherghe a dezvăluit ce bătăi cumplite primea din partea antrenorilor săi.

„Antrenorul de gimnastică, domnul Radu, şi balerina, doamna Balog, ne-au pus să facem şpagatul. Nu mi-a ieşit aşa cum ar fi trebuit şi m-am aşezat, cu picioarele depărtate, într-o imitaţie stângace de şpagat. Profesorul Radu m-a văzut, s-a apropiat şi m-a lovit cu pumnul în spate. O lovitură atât de puternică, încât o simt şi acum, pe şira spinării.

– Aici nu ne relaxăm!

Tot ce-a urmat a fost un coșmar. Simpla prezență în sală a acelui om mă paraliza. Și nu îndrăzneam să le spun nimic alor mei, pentru că eu îmi dorisem să fac gimnastică. Într-o zi, de frică, am făcut spasmul plânsului. M-am prăbușit, horcăind sufocată, pe o saltea.

Sala avea un balcon, de unde domnul Radu supraveghea antrenamentele. Ca să-mi treacă, mi-a aruncat de acolo, de sus, un cubuleț de ciocolată. Cam cum arunci unui câine care nu se mai oprește din schelălăit un colț de pâine. Am știut, atunci, că n-o să fiu niciodată Nadia”, a mărturisit vedeta.

 

Un articol din Flacăra Iașului- cea mai mare performanță

Simona Gherghe a explicat cum visul său s-a transformat în chin. Bătăile, umilințele au încetat doar în momentul în care părinții săi i-au văzut vânătăile de pe picioare. N-a ajuns niciodată Nadia Comăneci. Dar, cumva, viața i-a arătat, într-un fel sau altul, care era podiumul său. Unde a strălucit precum idolul său.

„Chinul copilăriei mele a durat vreo doi ani. Până într-o zi, când am venit acasă cu picioarele vinete. Profesoara de balet, doamna Balog, o unguroaică a cărei singură plăcere era să ne jignească îngrozitor, mă bătuse cu o scândură, pentru că nu executasem corect nu știu ce mișcare…

Părinții nu m-au mai lăsat să merg la antrenamente. Așa mi-am încheiat cariera sportivă. Am o singură amintire palpabilă, de atunci. Un articol, în Flacăra Iașului, de prin ’84, în care eram menționată ca rezervă a lotului județean de gimnastică ritmică. A fost, de altfel, și cea mai mare performanță”, a mai povestit vedeta.