Reuniţi la Hiroshima, în Japonia, şefii de stat şi de guvern din G7 fac curte marilor ţări emergente ca să facă front comun contra Rusiei, scrie publicația franceză Les Echos.
Să strângă rândurile lărgind în acelaşi timp cercul. Aceasta este delicata ecuaţie pe care vor trebui s-o rezolve liderii ţărilor din G7, reuniţi de până duminică la Hiroshima. Lista invitaţilor externi – prim-miniştrii indian, brazilian, indonezian şi australian în special – demonstrează această voinţă a ţărilor industrializate de a face înainte de toate un front comun contra Rusiei şi într-o mai mică măsură contra Chinei.
La 15 luni după invadarea Ucrainei, liderii G7 intenţionează să se asigure că sancţiunile occidentale contra Rusiei nu sunt ocolite. Este „un domeniu de acţiune ce trebuie explorat pentru a nu permite ca sancţiunile pe care le luăm, care au un cost pentru economiile noastre, să fie pur şi simplu ocolite în beneficiul altora”, se arată la Palatul Elysée.
Noi sancţiuni
Se prevede de altfel, la finalul summitului, o întărire a sancţiunilor cu măsuri contra sectorului energetic rusesc şi a exporturilor care permit Moscovei să-şi finanţeze ofensiva în Ucraina. Washingtonul ar dori să interzică toate exporturile destinate anumitor departamente ale armaei ruse. Dar ideea americană a unei interziceri totale a schimburilor comerciale cu Rusia nu are nicio şansă de câştig la Hiroshima.
În faţa comporamentului autorităţilor chineze, fie în domeniul diplomatic unde atitudinea privind conflictul din Ucraina este ambiguă sau în domeniul economic, cu politica sa de coerciţie, liderii G7 sunt departe de a avea un răspuns unanim.
Ideea nu este de a decupla economiile, ci de a depinde mai puţuin de Beijing. „Căutăm o abordare multidimensională a relaţiilor noastre economice cu China”, a subliniat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Dar „această abordare se caracterizează printr-o reducere a riscurilor şi nu printr-o decuplare”, a dat ea asigurări.
Loc pentru diversificare
Constituirea unui „club al materiilor prime”, care a fost deja evocată anul trecut când Germania prezida G7, ar mai trebui abordată.
Acest „club”, care ar putea grupa membrii G7 şi ţările bogate în materii prime ar evita în special ca toate aceste materii prime să fie expediate în China. Obiectivul ar fi acela de a le prelucra în ţările lor de origine pentru a crea valoare adăugată.
Reuniţi cu o sapămână mai devreme la Niigata, miniştrii de finaţe ai G7 au decis să constituie până la sfârşitul lui 2023 „cel târziu” un nou mecanism pentru diversificarea lanţurilor de aprovizionare mondiale.
Botezat RISE (Resilient and Inclusive Supply-chain Enhancement), sistemul ar combina ajutoare financiare, schimburi de know-how şi parteneriate pentru ţările cu venituri mai slabe sau medii pentru a le include în lanţurile de valoare. Ţările extractoare şi exportatoare de materii prime pentru industrie ar putea să le prelucreze local. Această abordare ar avea şi meritul de a răspunde, în parte, dificutăţilor ţărilor din Sud în integrarea lor internaţională.
Parisul în vizor
La Hiroshima, liderii G7 se vor pleca şi asupra dezvoltării şi cooperării cu ţările mai fragile. Vor avea în vizor ţinerea unui alt summit pentru un nou pact financiar mondial care se ţine la Paris pe 23 şi 24 iumie. „Va trebui să permită să se producă un şoc de finanţare în beneficiul tuturor ţărlor din Sud, pentru ca ele să poată atât să iasă din sarăcie, să-şi finanţeze condiţiile climatice, să-şi protejeze biodiversitatea, cât şi să-şi rezolve problemele de securitate pentru cei care sunt cel mai afectaţi ce aceste probleme”, s-a subliniat luni la Palatul Elysée.
În total, nu mai puţin de cinci declaraţii sunt programate la finalul acestui summit al G7: privind materiile prime, sprijinul pentru Ucraina, dezarmarea nucleară, tranziţia energetică şi securitatea alimentară.
