Condițiile meteorologice au devenit din în ce mai imprevizibile, până în punctul în care anumiți meteorologi consideră că în acest an, nu vom mai avea vară. Altfel spus, instabilitatea atmosferică va continua toată luna aeasta și cel puțin prima jumătate din luna iulie. O veste cu atât mai dezastruoasă pentru italieni, care se confruntă de o lună cu inundații, care în unele cazuri s-au soldat cu pierderi de vieți omenești.
Un an fără vară nu s-a mai întâmplat de 200 de ani, conform datelor pe care le avem. Guido Guidi, un expert în meteorologie, de origine italiană, a declarat că deja primăvara a fost „sărită” de continentul european, în special de Italia, din care o porțiune semnificativă s-a aflat la mila potopului în ultimul timp.
La început de iunie, condițiile meteo deviază de la cele standard pentru această perioadă. Vremea este mai rece decât în mod obișnuit în Mediterană și în regiunea Balcanilor.
Alți experți cred că situația se va stabiliza
Iar prin „stabiliza”, se referă mai degrabă la faptul că temperaturile calde, de vară, vor redeveni o obișnuință pentru europeni, anul 2023 ajungând să fie unul dintre cei mai călduroși. Există de asemenea posibilitatea ca în perioada următoare, anul 2016, deocamdată cel mai cald din istorie, să fie detronat.
„Probabilitatea ca acest scenariu să se repete și anul acesta este foarte mică, pentru că am avut acum un secol acel an fără vară, dar atunci a fost un an după erupția vulcanică care a provocat efecte globale.
În anul acesta, suntem după o erupție, dar una a unui vulcan submarin care a injectat în atmosfera înaltă mai ales apă.
Printr-un studiu, s-a calculat cantitatea de vapori de apă din stratosferă, a crescut cu 10%, doar că efectele vaporilor de apă asupra climei sunt total diferite.
Vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră, practic intensifică efectul de încălzire se adaugă la demersul acesta al încălzirii globale.
Acest an, la nivel global, ar putea fi unul dintre cei mai calzi, iar următorii cinci ani sigur vor detrona anul 2016, cel care până acum este cel mai cald an din istorie, după jumătatea secolului al XIX-lea”, a spus climatologul Roxana Bojariu la Antena 3 CNN. Experta menționează însă o creștere a umidității și a precipitațiilor, în special din cauza erupției unui vulcan submarin, printre ale cărui urmări se află și proiectarea apei în straturile mai înalte ale atmosferei Pământului. În momentul de față, schimbarea climatică creează multe îngrijorare în rândul oamenilor, iar țările europene încearcă să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon.
