Biden și Putin încearcă să demineze relația dintre țările lor. Președintele SUA și omologul său rus au organizat miercuri un summit mult așteptat la Geneva.
A fost vorba de prevenirea escaladării dosarelor aflate în litigiu și de avansarea în privința subiectelor de interes comun, în special dezarmarea nucleară. Ambasadorii celor două țări, rechemați pentru consultări, vor reveni la posturile lor.
Președintele SUA Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au dat mâna miercuri la Geneva, un gest devenit rar în aceste vremuri de Covid.
„Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, „sper că întâlnirea noastră va fi productivă”. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, au schimbat, fără îndoială, cuvinte cel puțin politicoase la începutul summitului de miercuri de la Geneva, deși relațiile dintre cele două țări sunt cele mai proaste din ultimul timp.
De asemenea, au dat mâna, un gest care a devenit rar în vremuri de Covid.
Prima lor întâlnire în calitate de președinți ai celor două mari puteri nucleare ale planetei a durat patru ore și a avut loc la Villa Lagrange, o clădire elegantă din secolul al XVIII-lea de pe malul lacului Geneva.
Cei doi președinți au enumerat rarele puncte comune și au căzut de acord asupra modalităților de prevenire a escaladării subiectelor controversate. Cei doi au decis că ambasadorul rus în Statele Unite și omologul său american din Rusia se vor întoarce la posturile lor foarte repede, după ce au fost rechemați pentru consultări în martie, un gest rar.
Enumerarea ”liniilor roșii”
Summitul a început cu o discuție în format restrâns, cu cei doi președinți și miniștrii lor de externe, Antony Blinken și Serghei Lavrov, apoi întâlnirea a fost extinsă la câțiva colaboratori.
„Este vorba de a stabili interesele comune și, acolo unde acestea nu există, de a trasa o cale clară și previzibilă”, a rezumat președintele american, care promisese să-i spună lui Vladimir Putin care sunt „liniile roșii”. „Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar vom riposta dacă Rusia își continuă activitățile provocatoare”, a declarat el luni la finalul summitului NATO de la Bruxelles.
Fără îndoială, Vladimir Putin și-a detaliat propriile linii roșii: Siria, Belarus și Ucraina. În acest sens, Vladimir Putin a acuzat Kievul că nu respectă sensul politic al acordurilor de la Minsk, care au încheiat în 2018 conflictul dintre armata ucraineană și separatiștii din regiunea Donbass – susținuți de Kremlin.
Acuzații reciproce
Cei doi lideri au convenit, de asemenea, asupra viitoarelor consultări privind securitatea cibernetică. Washingtonul, precum și aliații săi europeni, acuză Moscova că a orchestrat atacuri cibernetice pe scară largă asupra infrastructurilor și economiei americane, în special prin operațiunile SolarWinds, Colonial Pipeline și JBS.
Președintele rus a declarat miercuri seară că „cel mai mare număr de atacuri cibernetice din lume provin din spațiul american”, criticând lipsa de cooperare a Washingtonului pe acest domeniu.
Kremlinul acuză, de asemenea, SUA că au intervenit în afacerile sale prin sprijinirea opoziției sau prin finanțarea organizațiilor și mass-media critice, în conformitate cu o lege din 2016 a Senatului american care desemnează Rusia drept „dușman”, a reamintit Vladimir Putin.
El a negat acuzațiile că opozanții din Rusia sunt închiși sau otrăviți în mod sistematic, reamintind că și americanii care au asaltat Capitolul în ianuarie anul trecut sunt acum în închisoare…
Pe de altă parte, cele două țări par să fi căzut de acord în privința reducerii arsenalelor nucleare, supradimensionate în comparație cu misiunea lor de disuasiune.
Se va discuta o reînnoire a tratatului New Start, care a fost prelungit cu cinci ani la câteva zile înainte de expirare, în februarie a.c. Vladimir Putin a solicitat, de asemenea, o cooperare economică în Arctica, o regiune în care „Statele Unite nu trebuie să se teamă de militarizare din partea Rusiei”.
„Summitul de la Geneva nu este (despre) un nou început sau o revelație spectaculoasă. Este vorba despre încercarea de a gestiona mai bine o relație dificilă, care va rămâne așa pentru o vreme”, apreciază Steven Pifer de la Brookings Institute.
”Acest summit de la Geneva nu va intra în istorie ca cel din 1985: acela a marcat începutul sfârșitului războiului rece, fiind prima întâlnire față în față dintre Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan”.
