Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, a anunțat că a pornit demersurile pentru transparentizarea datelor despre evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a campaniei de vaccinare. Aceste demersuri au fost cerute într-o scrisoare deschisă, de mai mule organizații din societatea civilă.
Vlad Voiculescu a spus că a citit scrisoare semnată de cele 21 de organizații din societatea civilă care cer transparență cu privire la datele despre evoluția pandemiei de COVID-19 și a campaniei de vaccinare.
„Am citit scrisoarea semnată de cele 21 de organizaţii din societatea civilă care cer transparenţă cu privire la datele despre evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a campaniei de vaccinare. Pot doar să spun că organizaţiile neguvernamentale îşi doresc ceea ce îmi doresc şi eu: transparenţă, date în format deschis, o comunicare reală între Ministerul Sănătăţii şi oameni. Am pornit deja demersurile pentru transparentizarea datelor menţionate în scrisoarea deschisă şi în cel mai scurt timp vom reveni cu veşti bune”, a scris Voiculescu pe pagina sa de Facebook.
Scrisoare deschisă adesată lui Vlad Voiculescu
Lui Vlad Voiculescu i s-a cerut de organizațiile semnatare în scrisoarea deschisă să onoreze promisiunea de transparenţă şi să „publice deschis, actualizat în mod regulat şi într-o manieră prietenoasă datele relevante” privind pandemia COVID-19 şi campania de vaccinare.
„În curând, se face un an de când pandemia COVID-19 afectează şi ţara noastră. În aceste luni, nu credem să fi existat persoane care să nu fi fost interesate de modul în care această pandemie le-a ameninţat sănătatea proprie şi pe a celor dragi. Şi, totuşi, în tot acest timp, autorităţile au comunicat cu cetăţenii într-o manieră cel puţin rudimentară, prin comunicate seci, cu cifre puţine, prezentate într-o manieră neintuitivă. În lipsa informaţiilor coerente şi accesibil prezentate, în rândul populaţiei s-a instalat confuzia, au înflorit teoriile conspiraţioniste şi a scăzut încrederea în autorităţi”, afirmă semnatarii scrisorii.
Ce solicită organizaţiile din societatea civilă
-Incidența la 14 zile la nivel de UAT;
-Numărul de persoane externate vindecate/județ/zi;
-Numărul de persoane externate/județ/zi;
-Numărul de persoane decedate/județ/zi;
-Numărul de persoane COVID-19 spitalizate în secțiile ATI/județ/zi și numărul total de pacienți ATI/județ/zi;
-Numărul de cazuri active/județ/zi;
-Numărul de persoane aflate în carantină instituționalizată/județ/zi; Numărul de persoane aflate în autoizolare/județ/zi;
-Numărul de persoane testate/județ/zi;
-Tipul de teste utilizate (RT-PCR, teste rapide) – proporție din pacienții testați județ/zi;
-Durata de timp între recoltarea de probe biologice-rezultat (zile) – exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
-Proveniența persoanelor testate (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute, defalcate pe județ;
-Raportul dintre numărul de persoane testate pozitiv/numărul de persoane testate/zi;
-Numărul de pacienți confirmați, dar asimptomatici sau cu forme foarte ușoare;
-Proveniența persoanelor testate pozitiv (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute;
-Perioada între rezultatul pozitiv și spitalizare (ore) – exprimată ca mediană, dacă nu se poate mai detaliat;
-Numărul de persoane spitalizate/județ/zi(ideal pe spital);
-Tipul de transmitere pentru fiecare caz (comunitar/instituțional/focar cunoscut sau nou/internațional/etc.);
-Caracteristici ale persoanelor spitalizate/decedate (grupa de vârstă/vârsta, sex, afecțiuni preexistente/tipul afecțiunilor – cu asigurarea faptului că pacienții nu pot fi identificați pe baza acestor informații);
-Numărul de persoane reinfectate/județ/zi;
-Informații cu privire la focare (județ, locație, tip focar, număr de persoane confirmate, numărul potențial de persoane ce pot fi afectate);
-Informații cu privire la centrele rezidențiale (informații la nivel de centru: total rezidenți, infectați, vindecați, decedați);
-Raportarea corecțiilor efectuate la nivel de număr de cazuri/decese pe județe/zi;
-Numărul de persoane testate/județ/zi, defalcate pe persoane vaccinate/persoane vaccinate cu rapel și tip de vaccin;
-Numărul de persoane programate pentru vaccinare și care nu se prezintă la centrul de vaccinare/județ/zi;
-Numărul de persoane adăugate ad-hoc pentru că au mai rămas doze/județ/zi;
-Numărul total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare/județ/zi, defalcate pe reacții comune/minore și reacții majore;
-Numărul de doze de vaccinuri livrate/județ, defalcate pe tip de vaccin, potrivit G4media.
„La acest moment, aproximativ un sfert din prefecturile din România publică regulat majoritatea datelor solicitate de noi, de multe ori punând mențiunea că sunt extrase din aplicația Corona-Forms. Dacă se poate acolo, se poate la nivelul fiecărui județ și se poate face asta centralizat, să nu mai urmărim zilnic zeci și sute de surse de informație oficială”, precizează organizaţiile semnatare, informează Libertatea.
