UpDate, ora 21.30. Institutul de sondare a opiniei publice Ifop a anunțat că estimările îl dau câștigător al alegerilor pe Emmanuel Macron. El a fost reales în funcţia de preşedinte al Franţei cu 58,2 la sută din totalul voturilor exprimate azi, în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Rivala lui Macron, Marine Le Pen, a obţinut 41,8 la sută din voturi. Este foarte puțin probabil ca institutul de sondare să fi dat greș.
Francezii au avut parte astăzi de o reeditare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 2017, cu aceiași candidați: progresistul Emmanuel Macron şi populista de dreapta Marine Le Pen. Alegerile găsesc țara într-un context extrem de dificil, marcat de doi ani de pandemie și creștere a prețurilor, cât și războiul din Ucraina.
Viitorul Franței se decide azi. Peste 48.7 milioane de francezi sunt așteptați să aleagă între Emmanuel Macron și Marine Le Pen
Preşedintele în funcţie s-a plasat pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, obţinând 27,85% din voturi, urmat de pe Marine Le Pen, cu 23,15%, conform rezultatelor finale.
Sondajele de opinie îl indică pe Macron drept câștigător probabil, dar cu o marjă mult mai mică decât în 2017, când a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi. O victorie pentru Le Pen nu poate fi exclusă, chiar dacă acest scenariu este unul mai puțin probabil.
Macron a făcut apel la o blocare a extremei drepte, promiţând scăderea impozitelor, reforma pensiilor şi mai mult accent pe ecologie. La rândul ei, Le Pen, aflată la a treia încercare de a obţine fotoliul prezidenţial, speră să devină prima femeie preşedintă a Franţei. Absenteismul riscă să fie ridicat, chiar mai ridicat decât în turul întâi (26,31%). Institutele de sondare a opiniei publice Ifop şi Ipsos Sopra Steria evaluează absenteismul la 26-28%, sub pragul record de 31,1% din 1969.
Europa, economia, puterea de cumpărare, relaţiile cu Rusia, vârsta de pensionare, imigraţia sunt principalele subiecte dezbătute în campanie, iar viziunile celor doi candidaţi sunt diametral opuse.
Dincolo de diferențele lor interne, Le Pen și Macron au, de asemenea, divergențe puternice în ceea ce privește viziunile lor asupra lumii și locul Franței în ea – fie că este vorba despre Europa, NATO sau războiul din Ucraina.
Noul preşedinte al Franţei va trebui să conducă ţara prin cele două crize actuale majore: războiul din Ucraina şi redresarea economică după pandemia de coronavirus.
În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare, la ora locală 20.00 (18.00 GMT) şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.
Rata de participare la scrutinul din 10 aprilie a fost de 73.69%.
Știre în curs de actualizare.
