Numărul mare de cazuri înregistrate zilnic împreună cu măsurile adoptate de Guvern pentru limitarea răspândirii virusului, pun la grea încercare o economie nu tocmai independentă și eficace. Raportul INS preconizează o viitoare criză economică pe care România trebuie să o depășească.
Institutul Național de Statistică ne arată printr-un comunicat recent că în luna septembrie a acestui an avem un deficit comercial de 13 miliarde de euro, adică 6% din PIB. Exporturile lunare au rămas pe minus, iar importurile au avansat cu 4 procente. Pragul de 1,5 miliarde euro deficit lunar a fost depășit din nou, la fel ca în luna august, iar tendința consemnată în trimestrul trei al anului 2020 a fost una de reluare a creșterii deficitului comercial față de anul precedent, după ce în iulie se părea că vom reuși să limităm trendul de majorare semnificativă, declanșat în condiții de pandemie.
Importăm mai mult decât exportăm
Schimburile externe au scos la iveală dependența față de situația economică a unor țări occidentale dezvoltate. Astfel, pe primele nouă luni din 2020, schimburile cu țările din UE au fost de 32,92 miliarde euro la export și 42,37 miliarde euro la import (aproximativ 73% din total atât la exporturi, cât și la importuri). La schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi doar de 11,90 miliarde euro și importuri de 15,50 miliarde euro (circa 27% din total la exporturi şi la importuri). Au rezultat, astfel, solduri negative de circa -9,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de -3,6 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare.
Acest deficit al balanței comerciale, raportul dintre import și export, a fost accentuat de criza generată de COVID-19, însă dezvăluie și o problemă structurală a economiei noastre.
Deficitul ne dezvăluie faptul că deși producem cantități importante de cereale, legume și fructe, importăm cantități și mai mari de alimente deoarece nu avem capacitatea procesării în țară a producției agricole. Ne mai arată că, după ce ne-am distrus industria petro-chimică, suntem nevoiți să importăm mari cantități de îngrășăminte și insecto-fungitive. Nu producem în țară tractoare și mașini agricole deși suntem o țară cu mare potențial agricol, că dezvoltăm sectorul construcțiilor, dar nu mai producem în România niciun metru de oțel-beton.
Îndatorarea față de exterior, problema economiei din România
Balanța comercială arată starea de sănătate sau de boală a economiei, iar existența deficitului comercial arată gradul de dependență și de îndatorare față de exterior, cu implicații vitale asupra siguranței și securității naționale.
Actuala situație ne conduce la concluzia că România are o economie slab dezvoltată, raportată la parametrii europeni, că are o structură industrială apropiată de stadiul doi manufacturier al revoluției industriale, cu un nivel inferior mediei europene de creare a valorii adăugate, că are un consum bazat pe îndatorarea internă și externă. Creșterea deficitului comercial duce la creșterea gradului de îndatorare la dobânzi mari, depreciază cursul leu/euro, reduce nivelul colectărilor la buget, afectează negativ programele investiționale și prejudiciază capacitatea de plată a salariilor și pensiilor.
