Video. Adrian Câciu le dă peste nas miniștrilor PNL: „Rectificarea de astăzi ne arată nişte carenţe structurale”

„Ministerul Finanţelor devine un minister al soluţiilor şi nu un minister-problemă, unde să spunem mereu nu am bani”, a spus ministrul Adrian Câciu, după ședința de guvern.

„Rectificarea atât a bugetului asigurărilor sociale, atât de aşteptată pentru seniorii pensionari, a fost adoptată şi rectificarea bugetului de stat la fel a fost adoptată, în contextul în care am menţinut ţinta de deficit asumată în programul de convergenţă al României în procedura de deficit excesiv de 7,13% din PIB şi în contextul în care am asigurat resurse necesare pentru acest an, până la 31 decembrie, şi în contextul în care – foarte important – am reuşit să găsim o soluţie pentru deblocarea situaţiei critice de la CEC Bank”, a spus ministrul.

El a subliniat că CEC căuta de doi ani soluţia ca, după majorarea de capital social din 2019, să se poată încadra în regula solicitată de Comisia Europeană de a putea avea expunerea şi garanţiile necesare pentru a intra pe piaţa creditării.

„Drept pentru care am stabilit că vom acorda un împrumut de 1,4 miliarde de lei către CEC Bank cu mai multe scopuri. În primul rând, statul român va încasa imediat 900 de milioane de lei dividende. În al doilea rând, această societate bancară şi celelalte bănci ne vor sprijini în aplicarea programului de guvernare pentru că acesta nu conţine numai bani de la bugetul de stat, ci şi fonduri europene şi avem nevoie de cofinanţare, ca beneficiarii de fonduri europene să aibă de unde lua credite care să fie targetate pentru implementarea programelor de politici publice pe care Guvernul le va adopta în perioada următoare. A fost un moment-cheie din punctul meu de vedere. Din acest moment, nu mai avem din punctul de vedere al CEC Bank un risc asupra sistemului bancar”, a susţinut ministrul Finanțelor.

Rectificarea de astăzi ne arată nişte carenţe structurale

Conform noului ministru, a fost o greşeală structurală faptul că s-a ajuns în această situaţie, când la final de an banii de pensii şi salarii trebuie realocaţi din alte bugete.

„Rectificarea de astăzi ne arată nişte carenţe structurale în modul în care proiecţiile bugetare se fac în România, pentru că ajungem în ultima lună a anului să trebuiască să alocăm suplimentări pentru banii de pensii şi salarii, dar cel mai trist este că trebuie să luăm bani de la proiectele cu finanţare europeană, de la investiţii, din motivul simplu nu pentru că trebuie să iei bani de undeva, ci pentru că acele investiţii au fost doar trecute scriptic într-un buget. E o lecţie pe care o învăţ rapid şi eu, şi Guvernul şi pe care nu trebuie să o repetăm în anul 2022”, a dat asigurări ministrul.

Ceea ce contează pentru oameni este că banii de pensii sunt prevăzuţi în totalitate în bugetul asigurărilor sociale de stat.

„În ceea ce priveşte bugetul de stat, toţi banii de salarii sunt asiguraţi, comunităţile locale primesc sume foarte importante şi o să mai avem măsuri de completare pe partea de finanţare a cheltuielilor local pentru care vreau să vă spun că au fost făcute eforturi din partea autorităţilor locale şi artificii financiare, să le spun aşa, legale, pentru a sprijini susţinerea cheltuielilor descentralizate şi trebuie să găsim soluţia să le compensăm până la final de an, dar am găsit soluţia, o avem în buget”, a continuat şeful Finanţelor.

 

A fost alocată finanţarea pentru consumatorul vulnerabil

Totodată, s-au alocat 150 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor acordare proprietarilor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină.

„Am prevăzut bani pentru Ministerul Sănătăţii, pentru plata salariilor restante şi pentru plata cheltuielilor sanitare, pentru deconturile întârziate, pentru tot ce înseamnă programele naţionale de sănătate, până la final de an sunt asigurate. Am prevăzut bani şi pentru schema de ajutor de la Ministerul Energiei pentru care au existat o serie de confuzii. La acel minister nu a existat de fapt o filă bugetară pentru că schema de sprijin şi discount-ul pentru IMM-uri au venit după rectificarea întâi şi ele nu aveau deschisă o linie bugetară şi atunci trebuia să venim cu rectificarea, evident nu ai cum să tai bani din ceva ce nu există. Practic nu exista linia bugetară, am înfiinţat această linie bugetară şi am acordat sumele care se pot deconta efectiv până la finalul anului”, a precizat Câciu.

A fost alocată finanţarea pentru consumatorul vulnerabil la Ministerul Muncii și pentru celelalte legi care necesitau finanţare, care au apărut după rectificarea anterioară.

„Îmi pare rău că a trebuit să iau fonduri de la Ministerul Transporturilor, chiar de la Ministerul Agriculturii, am constatat că am avut o execuţie foarte slabă acolo, undeva la 50% în noiembrie, ceea ce este tragic. Nu poţi veni în noiembrie cu o execuţie de 50%. Anul viitor am vrea să facem bugetul pe nişte proiecţii corecte, nu doar bune de dat către presă după care să ne trezim la final că luăm banii pentru care ţara se împrumută”, a mai arătat Adrian Câciu.

Conform comunicatului Ministerului Finanţelor, deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash), creşte la 84,905 miliarde lei, în urma rectificării, însă se menţine la 7,13% din PIB.

Conform notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de rectificare bugetară, prognoza macroeconomică de vară (august 2021) care a stat la baza primei rectificări bugetare din acest an a prevăzut pentru anul 2021 o creştere economică de 7% şi o valoare nominală a produsului intern brut de 1.174,9 miliarde lei. Prognoza de toamnă indică însă un PIB nominal de 1.190 miliarde de lei şi reconfirmă proiecţia de creştere economică la 7%.