Conform Legii privind pensiile, o persoană se poate pensiona după 35 de ani de plăți de stat legate de muncă și după ce atinge vârsta legală de pensionare.
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi aduse modificări la vârsta legală de pensionare, crescând vârsta la care persoanele pot începe să se pensioneze. Această alegere respectă cerințele PNRR, care prevede că vârsta de pensionare trebuie să fie aceeași pentru bărbați și femei. Femeile vor avea acum dreptul de a se pensiona la 65 de ani, în ciuda faptului că vârsta lor de pensionare a fost istoric mai mică.
Legea intră în vigoare în 2035
Oficialii au declarat că, până în 2035, aceste reglementări vor fi puse în aplicare treptat și nu dintr-o dată. Vârsta de pensionare pentru femei este acum de 62 de ani și va crește progresiv până la 63 de ani în 2030. Prin urmare, în conformitate cu prevederile PNRR, femeile vor putea ieși la pensie la 65 de ani în 2035, în același ritm ca și bărbații, conform noii legi a pensiilor. O româncă care câștigă acum salariul mediu anual din țară, adică 4.000 de lei, ar urma să primească o pensie de 1.275 de lei după 35 de ani de contribuții la stat.
„Vârsta de pensionare la bărbați la 65 de ani și la 63 la femei va fi atinsă în 2030. Decizia privind această vârstă va fi atinsă eșalonat. Ceea ce prevedere PNRR, o egalizare a vârstei de pensionare până în 2035, se va face tot eșalonat, astfel încât în 2035 se va ajunge la o egalizare, la 65 de ani”, a subliniat șeful Casei de Pensii.
Unii românii nu vor apuca să iasă la pensie
Durata de contribuție va fi și ea modificată, scăzând la un minim de 15 ani, potrivit președintelui Casei de Pensii. Conceptul de contribuție va avea o pondere suplimentară în sistemul de pensii, a adăugat sursa citată.
„Legislația prevede ca stagiu minim să fie de 15 ani, iar stagiul complet de 35 de ani, și aceste stagii sunt bune în momentul de față. Ce vrem noi să obținem este că acest principiu al contributivității trebuie să fie mult mai pregnant în noul act normativ ce vizează sistemul public de pensii”, a explicat Daniel Baciu, conform Antena 3 .
Chiar mai rău, deoarece România are a doua cea mai mică speranță de viață din UE și este în continuă scădere, mulți români nici măcar nu vor mai apuca să iasă la pensie.
Potrivit unui studiu oficial privind starea de sănătate în Uniunea Europeană, aceasta a scăzut în medie cu 1,4 ani în timpul pandemiei de coronavirus, ceea ce reprezintă dublul normei europene.
Se pare că este un risc pe care românii și-l asumă atunci când consumă cantități excesive de alcool, fumează în exces și nu fac suficientă mișcare. Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani) sunt națiunile europene cu cea mai mare speranță de viață, în timp ce Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani) se află la coada listei, potrivit Impact.
