Ion Iliescu, fostul președinte al României, a împlinit vineri, 3 martie 2023, vârsta de 93 de ani. Considerat unul dintre cei mai controversați politicieni români din istoria postdecembristă, acesta este implicat în dosarele Mineriadei și al Revoluției din decembrie 1989.
Fostul șef de stat a ieșit din viața publică încă din 2017 și nu a mai fost văzut în public de atunci. Ion Iliescu a fost președinte al României între anii 1992 – 1996 și 2000 – 2004.
Cine a fost Ion Iliescu
Ion Iliescu este considerat la ora actuală unul dintre cei mai importanți, dar lui controversați, politicieni ai României post-decembriste, fiind considerat de mulți principalul vinovat pentru unele dintre cele mai grave evenimente post-revoluționare, cum ar fi Mineriadele din anii ’90.
Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930 în municipiul Olteniţa, din judeţul Călăraşi. În anul 1949 a absolvit Liceul Spiru Haret din București, după care și-a efectuat studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Energetic de la Moscova. Din 1951 este căsătorit cu Nina Iliescu, de profesie inginer și cercetător ştiinţific în domeniul coroziunii metalelor, însă cei doi nu au copii.
Activitate sa politică dinainte de 1989
În anul 1956, Ion Iliescu a pus bazele Uniunii Asociațiilor Studenților din România. Între 1979 – 1984, a condus Consiliul Naţional al Apelor şi a participat la elaborarea unor proiecte de anvergură privind gospodărirea şi utilizarea resurselor de apă ale ţării. Ulterior, după o perioadă, a fost demis pe fondul unor motive politice.
Între anii 1967 – 1971, a fost ministru pentru problemele tineretului, după care, timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. De asemenea, el a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, între anii 1971 – 1974, precum şi pe cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în perioada 1974 – 1979.
Activitatea după Revoluție
În seara de 22 decembrie 1989, după declanșarea Revoluției Române, Ion Iliescu a fost desemnat președinte al Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism al puterii provizorii de stat. De asemenea, a elaborat Comunicatul de țară și l-a anunțat la posturilor de radio și televiziune, scrie stirileprotv.ro.
În Comunicatul de țară erau menționate obiective de natura politică şi socială ce vizau transformările care aveau să marcheze ireversibil destinul României: demolarea sistemului totalitar, a monopolului unui singur partid, instaurarea democraţiei, a pluralismului politic, instituirea statului de drept, construcţia societăţii civile, etc. La sfârşitul lunii ianuarie 1990, Iliescu s-a numărat printre fondatorii formaţiunii politice Frontul Salvării Naţionale (FSN), care mai târziu a fost împărțit în Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România.
În perioada februarie – mai 1990, a fost ales Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, organism nou creat care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat şi în care au fost incluşi reprezentanţii tuturor partidelor politice apărute imediat după Revoluţia din ’89.
Ion Iliescu, președinte al României de două ori
În data de 20 mai 1990, Iliescu a fost ales preşedintele României pentru doi ani, așa cum prevedea Legea Electorală. Atunci s-au organizat pentru prima dată alegeri libere, după o perioadă de după aproape o jumătate de secol de totalitarism.
La alegerile prezidenţiale din 27 septembrie 1992, Ion Iliescu a candidat din partea Frontului Democrat al Salvării Naţionale şi a obţinut mandatul prezidenţial după al doilea tur de scrutin, organizat la 11 octombrie 1992, când l-a învins pe Emil Constantinescu. A obţinut 61,5% din voturi și pe 30 octombrie 1992 a fost instituit în funcția de președinte al țării pentru un mandat de patru ani.
La alegerile generale din noiembrie 1996, a candidat din partea Partidului Democraţiei Sociale din România și a ajuns în turul doi, dar a pierdut în fața lui Emil Constantinescu. În paralel a candidat la alegerile parlamentare pe listele pentru Senat şi a devenit liderul grupului parlamentar al PDSR. Pe 17 ianuarie 1997, în Conferinţa Extraordinară a Partidului Democraţiei Sociale din România (azi Partidul Social Democrat), Ion Iliescu a fost ales preşedinte al PDSR, funcţie în care a fost reales de încă două ori, la Conferinţa Naţională din 20 – 21 iunie 1997 și la cea din 9-10 octombrie 1999.
În 2000, a câștigat alegerile prezidențiale, cu 66,83% din voturi și a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului la 20 decembrie 2000. Între anii 1996 – 2000 a fost senator PSD, iar în perioada 2004 – 2008 a făcut parte din Uniunea Națională PSD+PUR. Pe 10 decembrie 2006 a fost ales cu unanimitate de voturi Preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat.
La alegerile parlamentare din 2008, a luat decizia să nu mai candideze pentru un nou post de senator.
Trimiterea în judecată în dosarul Mineriadei și cel al Revoluției
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Cristian Florescu în dosarul Mineriadei pentru infracțiuni contra umanității. Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii.
Procurorii militari au susținut că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Atacul s-a desfășurat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 și s-a soldat cu moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate din motive de ordin politic a unui număr total de 1.250 de persoane. În data de 10 decembrie 2020, instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.
De asemenea, în dosarul Revoluției, fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat că a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Astfel, în perioada 22 – 30 decembrie 1989, au fost provocate 857 de decese, 2.382 de persoane au fost rănite și au existat 585 de privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional. În data de 9 aprilie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație a decis trimiterea în judecată a fostului președinte Ion Iliescu, a lui Gelu Voican Voiculescu și a lui Iosif Rus pentru crime împotriva umanității.
Însă peste doi ani, Instanţa Supremă a întors dosarul la Parchetul Militar după ce a constatat existența mai multor probleme din rechizitoriu. Pe 3 august 2022, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militarii, dosarul Revoluției a fost retrimis la ÎCCJ. În prezent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit vineri, 24 februarie 2023 că nu are competenţa să judece dosarul Revoluţiei și a trimis cauza la Curtea de Apel Bucureşti.
