În 2018, Premiul Nobel pentru Medicină a fost atribuit americanului James P. Allison şi japonezului Tasuku Honjo pentru cercetările lor asupra imunoterapiei, care s-a dovedit eficace în special în tratamentul cancerelor virulente. Astfel, ideea de a folosi imunitatea organismului în lupta împotriva cancerului reprezintă o posibilă soluție ca răspuns la nemiloasa boală, iar vaccinul aflat acum în teste ar putea salva o mulțime de vieți.
Vaccinul, soluția pentru a putea trata cancerul. Specialiștii testează un medicament care stimulează sistemul imunitar
Noul medicament este dezvoltat de Oxford Vacmedix şi conţine o formă sintetică de survivin care stimulează un răspuns mai puternic al sistemului imunitar. Cercetătorii speră că acesta va distruge celulele canceroase.
„Survivin este prezent în multe cancere, deci e o ţintă pentru terapia cu acest nou vaccin. Această nouă tehnologie e deja în teste clinice şi are potenţialul să mărească şansele de supravieţuire ale pacienţilor. Sunt timpuri uluitoare”, a declarat dr. Martin Forster, şeful studiului clinic, conform Daily Mail.
Chiar dacă suntem obișnuiți să credem că vaccinul este folosit doar pentru prevenirea bolilor, se pare că specialiștii vor să dezvolte o formulă care să poată întări sistemul imunitar, pentru a putea lupta cu boala.
Astfel, noul vaccin direcţionează sistemul imunitar să lupte contra unei proteine care protejează tumorile canceroase.
Găsită pe suprafaţa multor celule canceroase, această proteină ajută cancerul să se ascundă de sistemul imunitar. Cum o face încă nu este clar, dar teoria este că din cauza acestei proteine, sistemul imunitar nu observă că celulele canceroase sunt periculoase şi, astfel, nu le atacă.
Se lucrează momentan la testarea vaccinului pe tumori prostatice, de plămâni sau la ovare
Potrivit unui grup de oameni de știință de la Institutul Sloan Kettering din New York și de la Muzeul American de Istorie Naturală, o mutație genetică dobândită de oameni după separarea de ultimul strămoș pe care l-au împărtășit cu cimpanzeii ne-ar fi făcut mai susceptibili la cancer.
Când echipa a comparat secțiuni ale genomului nostru cu secțiuni corespunzătoare din ADN-ul a 12 primate non-umane, a fost observată o diferență în gena BRCA2, un „supresor de tumori” care, de obicei, oprește proliferarea celulelor anormale, potrivit Focus.
Deși este o mică mutație, o alterare a unei singure „litere” în codul genetic, impactul ei este considerabil: în versiunea dobândită de sapiens, gena BRCA2 este cu 20% mai puțin eficientă în repararea ADN-ului.
Conform datelor oficiale, în Marea Britanie aceste trei tipuri de cancer iau 51.000 de vieţi anual, adică o treime din totalul morţilor legate de cancer.