Saga în curs de desfășurare cu privire la fondurile UE pentru Ungaria pune sub semnul întrebării însăși viabilitatea regimului lui Viktor Orbán – și credibilitatea Bruxelles-ului însuși, scrie Politico.
Nu este vorba doar de bani. De când Bruxelles-ul a închis robinetul fondurilor UE, premierul ungar Viktor Orbán a început să pună în aplicare reforme de amploare pentru a redeschide robinetul pentru miliardele de euro alocate Ungariei.
Unii oficiali spun că banii de la Uniunea Europeană sunt singurul instrument real pentru a impune normele democratice – dar dacă astfel de reforme sunt posibile sub actualul guvern rămâne o întrebare deschisă.
Prim-ministrului ungar îi place să vorbească mult, prezentându-se pe scena internațională ca o voce de frunte în politica creștină conservatoare. Însă, acasă, puterea sa se bazează pe un concept mult mai elementar: patronajul, scriu jurnaliștii POLITICO.
Viktor Orban, patronul Ungariei
Doriți un contract pentru construirea unui drum? Un proiect pentru satul dumneavoastră? O licență pentru un post de radio? Un loc de muncă pentru nepotul tău cu probleme? Pentru mulți maghiari, răspunsul la aceste întrebări duce, direct sau indirect, la partidul de guvernământ Fidesz.
Orbán a câștigat loialitatea unei serii de oameni de afaceri, politicieni din orașele mici, personalități de televiziune și chiar muzicieni, pe simplul motiv că susținerea sa este o mișcare bună pentru carieră.
Totuși, menținerea în funcțiune a unui astfel de sistem necesită resurse vaste. Și, timp de ani de zile, fondurile UE au jucat un rol-cheie în susținerea acestuia.
Dar acum, UE a condiționat accesul la miliarde de euro din fondurile de recuperare a coronavirusului de o listă lungă de reforme, suspendând în același timp alte miliarde de euro din fondurile obișnuite ale UE din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
Dacă resursele de stat ar fi distribuite brusc în funcție de merit și dacă cei mai apropiați membri ai familiei și prieteni ai premierului s-ar confrunta cu investigații privind o listă lungă de acuzații de corupție, sistemul Orbán s-ar putea destrăma, observă experții cheie.
„Corupția face parte din metodologia guvernului”, a declarat Miklós Ligeti, director juridic la Transparency International Ungaria.
O transparență totală, împreună cu depolitizarea procuraturii, a poliției și a instanțelor, a spus Ligeti, „ar merge cu siguranță împotriva logicii acestui tip de sistem orchestrat de corupție sub care este guvernată Ungaria”.
Pe de altă parte, dacă Bruxelles-ul ar permite Ungariei să acceseze miliarde de dolari din fondurile contribuabililor europeni fără reforme semnificative, oficialii europeni și-ar submina propria credibilitate și ar risca repercusiuni politice la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în special sub presiune pentru a menține robinetul închis.
„Nu cred că ea poate câștiga acest lucru din punct de vedere politic”, a declarat eurodeputatul german al Verzilor Daniel Freund, un critic vocal al guvernului maghiar, „fără să fie foarte clar că ceva s-a schimbat”.
Drumul nesigur spre o reformă reală
Guvernul ungar a început să implementeze schimbări pentru a accesa bani din fondul de recuperare a coronavirusului UE – dar agențiile de monitorizare spun că deja nu reușește să se ridice la înălțimea promisiunilor.
În decembrie anul trecut, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat un plan de granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro pentru Ungaria, în cadrul planului de redresare a blocului de combatere a coronavirusului, cu mențiunea că Budapesta trebuie să implementeze 27 de obiective de reformă, inclusiv consolidarea independenței judiciare și instituirea de noi garanții anticorupție.
Finanțarea pentru redresarea coronavirusului include un termen oarecum urgent, întrucât trebuie accesată înainte de sfârșitul anului 2023.
În același timp, blocul a suspendat 6,3 miliarde de euro din fondurile obișnuite din cauza unor încălcări ale statului de drept despre care UE a stabilit că pun în pericol bugetul blocului, cu mențiunea că banii pot fi virați dacă Ungaria demonstrează că a implementat efectiv reformele promise.
Compromisul din decembrie a atenuat o parte din presiunea asupra economiei bolnave a Ungariei.
Cu toate acestea, țara are în continuare nevoie de mai mulți bani. Maghiarii obișnuiți resimt durerea cauzată de costurile ridicate ale energiei și de creșterea vertiginoasă a prețurilor la alimente, chiar și șeful băncii centrale a țării fiind un critic al politicilor economice ale propriului său guvern.
Și, deși experții văd cum au fost introduse unele reglementări noi pentru a îmbunătăți transparența și a combate corupția, impactul lor nu a fost încă văzut – unele structuri părând a fi inerent defectuoase.
Reformele anticorupție
Reformele anticorupție se concentrează în jurul unei noi autorități pentru integritate. Dar noul organism „va trebui să se bazeze” pe instituțiile ineficiente care au dus la înființarea acestei noi autorități, a declarat András Léderer, șeful departamentului de advocacy al Comitetului Helsinki din Ungaria, un grup de apărare a drepturilor.
O altă condiție prealabilă esențială este ca Ungaria să sporească puterile Consiliului Judiciar Național, un organism de judecători aleși de judecători, care ajută la supravegherea instanțelor.
Dar chiar și judecătorii înșiși au declarat că un prim proiect de reformă a guvernului nu și-a îndeplinit scopul propus. Un oficial al UE a confirmat că negocierile sunt în curs de desfășurare între Bruxelles și Budapesta cu privire la conținutul modificărilor judiciare propuse.
La Bruxelles, unii oficiali și politicieni speră că liderii Ungariei – având în vedere presiunile economice de acasă și nevoia de a menține încrederea pieței internaționale – vor acorda prioritate stabilității și vor pune în aplicare reformele.
Procesul „nu este doar despre bifarea unor căsuțe”, a declarat recent reporterilor comisarul pentru buget, Johannes Hahn. „Cred”, a adăugat el, că „există acum un interes pentru a rezolva problema”.
Iar oficialii maghiari și-au exprimat încrederea că Budapesta poate accesa în cele din urmă fondurile.
Tibor Navracsics, ministrul ungar responsabil cu fondurile UE, a declarat pentru POLITICO, în urma discuțiilor cu Comisia de săptămâna trecută, că este „optimist că putem rezolva fiecare problemă în mod progresiv”.
Problema drepturilor omului
Dar, pe măsură ce reformele avansează, se profilează o problemă posibil și mai mare.
Atunci când a anunțat un acord privind fonduri de dezvoltare regională de aproape 22 de miliarde de euro pentru Ungaria în cadrul bugetului blocului 2021-2027, Comisia Europeană a precizat în mod discret că o parte din bani nu va fi accesibilă efectiv până când Budapesta nu se va conforma Cartei drepturilor fundamentale a UE.
Deoarece finanțarea se desfășoară pe un termen mai lung, acest lucru s-ar putea dovedi problematic pentru conducerea țării.
„Comisia consideră că dispozițiile așa-numitei legi ungare privind protecția copilului și riscurile grave la adresa libertății academice și a dreptului la azil au un impact concret și direct asupra respectării Cartei”, a scris Comisia la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut.
Orbán a făcut o campanie electorală amplă în ultimii ani pe o platformă anti-imigranți și anti-LGBTQ+, în timp ce a înăsprit controlul guvernului asupra instituțiilor de învățământ. Având în vedere acest lucru, aderarea la cartă ar implica o întoarcere majoră de politică internă.
Oficialii maghiari au indicat deja că acest lucru ar putea fi un pas prea departe. „Există unele dezbateri politice care vor rămâne”, a declarat Balázs Orbán, directorul politic al prim-ministrului.
Dincolo de orice ciocnire politică, discuția mai largă privind accesul Ungariei la banii europeni continuă să suscite dezbateri cu privire la natura existențială a situației cu care se confruntă Orbán.
„UE cere o implicare semnificativă a societății civile, și pe bună dreptate”, a declarat europarlamentarul ungar de opoziție Katalin Cseh. „Problema este că punerea în aplicare a acestei cereri ar contrazice întreaga logică a regimului Orbán”, a spus ea.
„Până acum, Comisia Europeană a fost suficient de îngăduitoare pentru a-i lăsa să scape cu soluții de avarie și schimbări superficiale”, a adăugat Cseh. „De data aceasta s-ar putea să fie diferit”.
