Noua misiune pe care trebuie să o îndeplinească aliații NATO surprinde cu o confesiune după 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume: trebuie să găsească un nou șef care să-l înlocuiască pe actualul secretar general Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, pe făraș
Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a ocupat funcția civilă din octombrie 2014. Aliații și-au prelungit contractul până în septembrie 2022, lăsând puțin mai mult de un an pentru a instala un înlocuitor. La sediul central, abia au început discuțiile oficiale, iar succesorul lui Stoltenberg este așteptat să fie prezentat la un summit al liderilor NATO de la Madrid la sfârșitul primăverii sau la începutul verii anului viitor.
Deși mulți cred că a venit vremea ca aceasta să fie condusă de o femeie, alții se gândesc la numirea unei personalități din Europa de Est, ca semnal dat Rusiei. România este unul dintre aliații care și-a îndeplinit obligațiile, deși alegerea ei ar putea fi considerată puțin cam prea provocatoare la adresa Rusiei, Klaus Iohannis are șanse să devină viitorul șef al alianței, scrie Politico.eu.
Stoltenberg, fost premier al Norvegiei, se află la conducerea NATO din octombrie 2014, însă aliații au prelungit contractul său până în septembrie 2022, pentru a câștiga timp în găsirea unui succesor.
Discuțiile formale abia au început la sediul alianței, iar viitorul șef ar urma să fie anunțat la summitul liderilor NATO de la Madrid la sfârșitul primăverii viitoare sau la începutul verii. La Bruxelles și în alte capitale ale aliaților se speculează că mulți oficiali și diplomați consideră că succesorul lui Stoltenberg ar trebui să fie o femeie. Alții spun că ar fi un semnal important dat Rusiei dacă viitorul șef NATO ar fi ales din Europa de Est.
În acest context, trei nume ar putea fi favorite: fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaitė și actuala președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid.
România este un alt aliat NATO care întrunește criteriul alocării a 2% pentru apărare, ceea ce face ca președintele Klaus Iohannis să aibă șanse la poziția de secretar general al NATO, deși unii ar putea privi o astfel de numire care fiind un pic prea agresivă la adresa Rusiei, relatează Politico.eu.
SUA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt, în mod tradițional, cele mai influente state în procesul de selectare a șefului alianței. Însă țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare (21 din 30 de membri NATO), iar ieșirea Marii Britanii din UE ar putea face ca Londra să nu mai aibă aceeași greutate în promovarea unui candidat.
Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles
Există și țări UE, în mod special Italia, care cred că li se cuvine postul de secretar general. Federica Mogherini, fost ministru de externe al Italiei și fost șef al diplomației UE, și-a exprimat interesul în trecut. Surse diplomatice spun însă că Mogherini nu ar avea sprijnul Washingtonului, iar Enrico Letta care a deținut funcția de premier în perioada 2013-2014 ar fi un candidat italian cu șanse mai mari.
„Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles. Italienii vor spune că este rândul lor. Est-europenii a fel”, a comentat un oficial NATO.
Un alt nume vehiculat prin cancelariile occidentale este cel al premierului Mark Rutte, dar și al ministrului de externe belgian Sophie Wilmès, care a mai deținut și funcția de premier.
