Unul dintre efectele vulcanului Tonga, care a erupt anul acesta, ar putea fi încălzirea Terrei.
În ianuarie 2022, lângă Tonga a erupt un vulcan subacvatic, iar oamenii de știință încă analizează impactul exploziei violente și descoperă că ar putea încălzi planeta.
Cercetătorii au calculat recent că, pe lângă cantități enorme de cenușă și gaze vulcanice, erupția “Hunga Tonga-Hunga Ha’apa” a aruncat în atmosferă 50 de milioane de tone (45 de milioane de tone metrice) de vapori de apă.
Potrivit unui nou studiu, această injecție masivă de vapori a crescut cantitatea de umiditate din stratosfera globală cu aproximativ 5% și ar putea declanșa un ciclu de răcire stratosferică și încălzire a suprafeței, iar aceste efecte pot persista lunile viitoare.
Gazele și cenușa din explozia Tonga s-au ridicat la peste 20 de km în aer
Erupția Tonga, care a început pe 13 ianuarie 2022 și a atins apogeul două zile mai târziu (15 ianuarie 2022), a fost cea mai puternică observată pe Pământ în ultimele decenii.
Potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere (NOAA), explozia s-a extins pe 162 mile (260 de kilometri) și a trimis cenușă, abur și gaz, care s-au ridicat la peste 12 mile (20 km) în aer.
Erupțiile vulcanice răcesc Planeta
De obicei, erupțiile vulcanice mari răcesc planeta prin eructarea dioxidului de sulf în straturile superioare ale atmosferei Pământului, care filtrează radiația solară.
De asemenea, potrivit Corporației Universitare pentru Cercetare Atmosferică a a Fundației Naționale de Știință, particulele de rocă și cenușă pot să răcească temporar planeta prin blocarea luminii solare.
Astfel, activitatea vulcanică larg răspândită și violentă din trecutul îndepărtat al Pământului ar fi putut contribui la schimnările climatice globale, declanșând extincții în masa cu milioane de ani în urmă.
La erupția din 1991, Tonga a expulzat aproape 441.000 de tone de dioxid de sulf
Potrivit Live Science, în anul 1991, când Muntele Pinatubo din Filipine și-a aruncat vârful, aerosolii aruncați de această explozie vulcanică puternică au scăzut temperatura globală cu aproximativ 0,9 grade Fahrenheit (0,5 grade Celsius) timp de cel puțin un an.
În timpul erupției din 1991, Tonga a expulzat aproximativ 441.000 de tone (400.000 de tone metrice) de dioxid de sulf, aproximativ 2% din cantitatea aruncată de Muntele Pinatubo.
Însă, conform Serviciului Național de Meteorologie (NWS), spre deosebire de Pinatubo (și de majoritatea erupțiilor vulcanice mari, care au loc pe uscat), penele vulcanice subacvatice din Tonga au trimis „cantități substanțiale de apă” în stratosferă, zona care se întinde de la aproximativ 31 de mile (50 km) deasupra suprafeței Pământului până la aproximativ 4. la 12 mile (6 până la 20 km).
Vaporii de apă atmosferici absorb radiația solară, apoi o reemit sub formă de căldură
Potrivit unui nou studiu publicat pe 22 septembrie 2022 în revista Science, în vulcanii subacvatici, „erupțiile submarine pot extrage o mare parte din energia lor explozivă din interacțiunea dintre apă și magma fierbinte”, care propulsează cantități uriașe de apă și abur în coloana de erupție.
Conform studiului, vaporii de apă atmosferici absorb radiația solară și o reemit sub formă de căldură; cu zeci de milioane de tone de umiditate din Tonga acum în derivă în stratosferă, suprafața Pământului se va încălzi, deși nu este clar cât de mult.
Dar, conform cercetătorilor, pentru că vaporii sunt mai ușori decât alți aerosoli vulcanici și sunt mai puțin afectați de forța gravitației, va dura mai mult până când acest efect de încălzire se va disipa, iar încălzirea suprafeței ar putea continua „în lunile următoare”.
Vaporii de apă aruncați de Tonga ar putea umple 58.000 de piscine de dimensiuni olimpice
Totodată, potrivit Live Science , cercetările anterioare asupra erupției au descoperit că Tonga a ejectat suficienti vapori de apă pentru a umple 58.000 de piscine de dimensiuni olimpice și că această cantitate prodigioasă de umiditate atmosferică ar putea slăbi stratul de ozon.
De asemenea, în noul studiu, oamenii de știință au stabilit că aceste cantități enorme de vapori de apă ar putea într-adevăr modifica ciclurile chimice care controlează ozonul stratosferic.
„Cu toate acestea, vor fi necesare studii detaliate pentru a cuantifica efectul asupra cantității de ozon, deoarece alte reacții chimice pot juca un rol important”, se arată în studio, potrivit sciencealert.com
