Alegerile din Republica Moldova reprezintă o apropiere față de Occident prin Maia Sandu, care a reușit o victorie categorică la alegerile prezidențiale, împotriva candidatului pro-rus, Igor Dodon. Printre temele propuse dezbaterii din timpul campaniilor electorale, amintim: exodul cetățenilor, economia, justiția cât și unirea statului cu România.
Fostul președinte, Igor Dodon, a promovat în timpul mandatului său o atitudine ostilă în ceea ce privește unirea Republicii Moldova cu România. Mereu critic la inițiative democratice, dar mai ales la o apropiere de România, Igor Dodon a preferat o stransă legătură cu Rusia, făcând public aprecierea pe care o poartă pentru președintele Vladimir Putin.
Odată cu schimbarea președintelui va avea loc însă și o schimbare de perspectivă a administrației de la Chișinău. Maia Sandu a susținut mereu orientarea pro-occidentală, iar în urmă cu 4 ani, a declarat că în cazul unui referendum, ar susține unirea cu România:
„Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.r. – cu România), personal, aș vota ‘da'”, a declarat Maia Sandu în 2016.
Schimbare de perspectivă, patru ani mai târziu
În 2020, Maia Sandu a avut o poziție mai rezervată cu privire la scenariul unirii. În noiembrie, de exemplu, candidatul pro-european a vorbit mai degrabă despre unirea între cetățenii Republicii Moldova. Mai precis, problemele interne au prioritate în timpul mandatului:
„Trebuie să ne unim și să lucrăm împreună pentru a ne salva țara de corupție și pentru a construi un stat normal în care oamenii să se simtă ca acasă”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, a susținut că decizia unirii aparține cetățenilor:
„Asta o să decidă cetățenii. O să facă unirea, n-o să facă unirea, asta e decizia cetățeanului. Noi facem ceea ce ne angajăm să face. Eu mă angajez să contribui la curățarea instituțiilor statului în următorii 4 ani de zile, la curățarea clasei politice de politicieni corupți, la reformarea justiției și la resetarea economiei”, a mai declarat Maia Sandu.
Cu toate acestea, înfrângerea lui Igor Dodon va reprezenta pentru Republica Moldova o mai bună deschidere către Occident, și implicit spre o viitoare aderare la UE, după realizarea reformelor, atât de necesare, pe plan intern.
