Ungaria nu l-ar aresta pe președintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra în țară, a declarat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, adăugând că nu ar avea niciun temei legal.
Ungaria a semnat și ratificat Statutul de la Roma care a creat Curtea Penală Internațională (CPI), care a emis vineri un mandat de arestare prin care îl acuză pe Putin de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Aceasta a declarat că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă răspundere penală individuală.
Întrebat dacă Putin ar fi arestat dacă ar veni în Ungaria, șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a declarat, în cadrul unei ședințe de informare, că Statutul de la Roma nu a fost integrat în sistemul juridic ungar.
„Ne putem referi la legea ungară și pe baza acesteia nu îl putem aresta pe președintele rus… deoarece statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria”, a declarat Gulyas.
Mandatul de arestare
Întrebat, el a spus că guvernul său „nu și-a format o poziție” cu privire la mandatul de arestare emis împotriva lui Putin.
„Aceste decizii nu sunt cele mai fericite, deoarece duc lucrurile spre o escaladare și mai mare și nu spre pace, aceasta este opinia mea personală subiectivă”, a adăugat Gulyas.
Este puțin probabil ca Putin, doar al treilea președinte în funcție căruia i s-a emis un mandat de arestare de către CPI, să ajungă prea curând în fața instanței. Dar mandatul înseamnă că el ar putea fi arestat și trimis la Haga dacă va călători în oricare dintre statele membre ale CPI.
Rusia nu a ascuns un program prin care a dus mii de copii ucraineni în Rusia, dar îl prezintă ca pe o campanie umanitară pentru a proteja orfanii și copiii abandonați în zona de conflict.
Rusia, care nu este parte la CPI, a declarat că demersul său este lipsit de sens. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile potrivit cărora forțele sale au comis atrocități în timpul invaziei vecinului său, scrie Reuters.
Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, a declarat că demersul CPI va duce la o „răspundere istorică”, adăugând că deportările în Rusia au constituit o politică de ” stat care a început tocmai de la înaltul oficial al acestui stat”.
