Turismul, chiar și în pandemie, a fost căutat. Oamenii și atunci și acum se refugiază în medii cu o ambianță care să le asigure confort, relaxare și desigur, bucurie. Iar când îmbini utilul cu plăcutul, adică vizitezi locuri frumoase și mai faci și afaceri, este și mai bine.
Ungaria construiește hoteluri de milioane de euro în Transilvania. Mai mulți oameni de afaceri povestesc de ce
Ungaria va investi o sută de milioane de euro în turismul din Transilvania. Hoteluri de 4 şi 5 stele vor fi construite în Mureş, Covasna şi Harghita. Banii vin direct de la guvernul de la Budapesta, iar investiţiile vor genera 500 de noi locuri de muncă.
Turism. Sau arta de a face bani din frumuseţea unei ţări. E un capitol la care România mai are de lucrat. Vecinii din Ungaria, mai ageri din acest punct de vedere, au găsit oportunități la noi acasă și investesc în turismul românesc. Este loc de investiții și se pot obține bani frumoși din turism, iar Ungaria a simțit aceasta, nu a stat mult pe gânduri și a investit, chiar sub nasul nostru.
Sfântu Gheorghe, Covasna, de exemplu. Acest oraș a înflorit după ce tot Ungaria a construit aici un stadion modern de fotbal, pentru echipa Şepşi. Cu mii de suporteri care ajung la meciuri, localitatea îşi face tot mai mult loc pe harta turistică, scrie observatornews.
Lehel Boer este un cunoscut om de afaceri, în regiunea Transilvaniei. El a finanțat parţial un hotel de 4 stele, în valoare de 4 milioane de euro, o parte din bani venind din Ungaria. Întrebat de ce a luat bani de la Budapesta, acesta a răspuns, fără a sta mult pe gânduri:
”Simplu, alte fonduri nu am aflat că m-ar fi susţinut. Nu am avut niciodată vise de la statul nostru să îmi dea ceva, măcar să nu mi le ia”.
La doar câţiva kilometri de Sfântu Gheorghe, ascuns într-o pădure din Harghita, un alt resort de patru stele, cu spa, atrage oaspeţi din toată Europa. Acesta a costat 9 milioane de euro. Și Guvernul de la Budapesta a plătit jumătate din acești bani.
”Aici nu avem extrasezon. Vin şi din străinătate, da. Ne caută pentru că suntem într un loc exclusiv cu munte, cu are curat, cu multă pădure, evenimentele astea vulcanice, mofetele, apele termale şi lacul Sfânta Ana”, a povestit jurnaliștilor Zsuzsa Kopacz, director de marketing.
Statistica oficială arată că 80.000 de turişti vizitează anual zona. Nu doar pentru natură şi relaxare, ci şi pentru gastronomia de aici, recunoscută, peste tot în lume.
”Asta aud prin toată ţara că mâncarea din secuime e preferata românilor că avem alte reţete, alt mod de preparare şi evident şi reţete tradiţionale vechi”, a mai spus Kopacz.
În lista investițiilor cu capital din Ungaria, se află și povestea pârtiei de bob de la Lunca de Sus, un alt sat din Harghita care atrage turişti. O afacere de familie, mică la început, care acum se dezvoltă, parţial, cu bani primiți de la Guvernul din Budapesta. 6 milioane de euro a costat infrastructura hotelieră – welness, piscine exterioare şi hotel la baza pârtiei.
”Este un sat micuț, dar avem turişti foarte multi care vin nu numai din sat, vin din toata ţara. Și localnicii din sat le oferă cazare turiștilor”, povestește Antal Arpad, om de afaceri de-al locului.
Aici aproape tot satul contribuie la turismul local – plimbări cu trăsura, drumeţii montane, echitaţie. Statul român a urmat de la vec inii din Ungaria exemplul şi a contribuit, la rândul lui, cu banii necesari pentru achiziționarea tunurilor de zăpadă.
Cum vede România investiția în turism
De la Bucureşti, vin semnale de dezvoltare. Guvernul României pregăteşte și el o strategie de investiţii pentru turismul balnear şi domenii aferente.
”Orice infuzie de capital este binevenită în orice domeniu, cu atât mai mult în domeniul turismului”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, Ministrul Antreprenoriatului și Turismului.
Întrebat de reporterul de la observatornews, dacă putem spune că şi statul român a investit în dezvoltarea turistică din Ardeal, oficialul român a răspuns afirmativ, dar cu o completare:
”Da, conform cerinţelor administraţiilor locale punerea în practică a unor astfel de proiecte ţine fix de implicarea administraţiei locale de acolo, de interes”.
Ministerul lucrează acum la o hotărâre de guvern care să definească în mod clar domeniile strategice de investiţii în turism, respectiv domeniile schiabile, dar şi sectorul balnear. Actualmente, România are 266 de pârtii de ski cu 256 de kilometri de pârtie (lungimea medie e sub un kilometru). Iar în sectorul balnear, dintre cele peste 100 de localităţi cu potenţial, numai 32 sunt nominalizate ca fiind staţiuni.
Foto: pixabay (dechidere)/arhiva (interior)
Din aceeași categorie
