Întrucât țara abuzează de principiul consensului în UE și îl folosește ca mijloc de șantaj, Katarina Barley, vicepreședintele Parlamentului European, a cerut privarea Ungariei de dreptul de vot în Uniunea Europeană.
Vicepreședintele Parlamentului European a explicat că drepturile de vot ale unei țări ar putea fi suspendate pentru încălcarea statului de drept.
Astfel, Barley a spus : „În Ungaria, în special, nu se mai poate vorbi despre condiții democratice și despre statul de drept. Premierul Viktor Orban a luat țara „bucată cu bucată, complet în propriile mâini”.
Conform unor surse, reprezentanţii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat, săptămâna trecută, un al 6-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care include un embargo petrolier cu anumite scutiri, dar nu prevede înscrierea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista neagră a celor vizaţi de sancţiuni.
Preşedinţia franceză a Consiliului UE a precizat, că textul, care a fost convenit în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE din Luxemburg, trebuie să primească acum acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale în Jurnalul Oficial, pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor.
În ce constau sancțiunile stabilite
Pe lista persoanelor sancţionate cu îngheţarea averilor, Comisia Europeană a propus şi includerea interdicţiei de intrare în UE a patriarhului Kirill pentru susţinerea ofensivei ruse. La propunerea făcută de CE, Ungaria s-a opus vehement, estimând că este vorba despre o atingere adusă libertăţii religioase.
De asemenea, Budapesta a blocat un embargo total asupra petrolului rusesc. Sancţiunile UE trebuie adoptate în unanimitate.
Luni, 30 mai 2022, în cursul unui summit care a avut loc la Bruxelles, pentru a reduce substanţial mijloacele de finanţare a războiul declanşat de Moscova în Ucraina, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din UE au ajuns în cele din urmă la un acord care ar trebui să ducă la reducerea cu 90% a importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.
Acest acord prevede o oprire progresivă a importurilor de petrol rusesc transportat naval, respectiv două treimi din achiziţiile europene. Pentru a elimina blocajul Budapestei, o scutire provizorie a fost prevăzută pentru petrolul transportat prin oleoduct, ceea ce priveşte Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.
În total 90% din exporturile de petrol rusesc către Europa ar trebui să fie oprite până la sfârşitul anului 2022, întrucât Germania şi Polonia s-au angajat la rândul lor să pună capăt importurilor prin oleoductul Drujba.
Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea:
- extinderea listei negre a UE cu circa 60 de persoane, între care numeroşi militari ruşi suspectaţi de „crime de război” la Bucea, membri ai familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar şi fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva. Anumite publicații media şi opozanţi susţin că aceasta are de ani de zile o relaţie cu Vladimir Putin, ceea ce liderul rus a dezminţit în 2008.
- excluderea a 3 bănci ruseşti din sistemul financiar internaţional SWIFT, între care Sberbank, principala bancă din Rusia, precum şi a unei bănci din Belarus.
- 3 canale de televiziune ruseşti, între care Russia 24 şi Russia RTR, vor avea interdicţie la difuzare în UE.
Sancţiunile europene, adoptate începând din 2014 după anexarea Crimeei, vizează deja 80 de entităţi şi 1.091 de persoane.
Primii care vor avea de suferit din cauza embargoului petrolier sunt consumatorii europeni, a afirmat, pe 2 iunie 2022, Aleksandr Novak, vicepremierul rus responsabil pentru energie.
