Un nou studiu spune că durata de atenție a copiilor din școlile primare este „mai scurtă ca niciodată” după pandemie.
Acesta spune că durata de atenție a copiilor din școlile primare este „mai scurtă ca niciodată” după pandemie, ceea ce îi obligă pe profesori să petreacă mai puțin de 10 minute pentru fiecare activitate pentru a menține atenția elevilor, scrie The Independent.
Mai mult
Sondajul a fost efectuat în rândul a 504 profesori din școli primare și preșcolari din Anglia arată că 84% dintre aceștia cred că durata de atenție a copiilor din învățământul primar este „mai scurtă ca niciodată” după pandemie.
Unul din cinci profesori spune că alocă în medie mai puțin de 10 minute pentru fiecare activitate în parte pentru a-i menține atenți pe cei mici.
Și „natura mereu în mișcare a site-urilor de social media”, cum ar fi TikTok, a afectat negativ capacitatea de atenție a elevilor, au spus 85 la sută dintre profesorii intervievați în cadrul sondajului.
Un alt sondaj
Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții acestora.
Rezultatele sondajului arată impactul semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.
Violența
Trei din patru femei (77%) din Uniunea Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73% dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice și emoționale.
Femeile identifică în mod clar mai multe măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor: simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii, inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%), sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor (38%).
Consecințe economice și financiare
38% dintre respondenți au declarat că pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate. În mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta (58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria (51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată.
Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.
Sănătatea mintală
Încă de la începutul pandemiei, probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul lor (33%).
Femeile consideră în general că măsurile introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte mare asupra propriei lor sănătăți mintale.
Unele categorii sociale specifice au fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra sănătății lor mintale.
