Pentru a le rămâne mai mulți bani, destul de multe persoane care erau PFA au dorit să treacă pe microîntreprindere.
Un partener impozit pe venit și contribuții sociale la EY România, respectiv Corina Mîndoiu, a prezentat variantele, dar atrage atenția cu privire la firmele care preferă să „angajeze” PFA sau microîntreprinderi, mai ales în caz de control ANAF.
În acest context Corina Mîndoiu a precizat pentru hotnews: „Numărul de forme de colaborare alternative la contractul individual de muncă a crescut cu aproximativ 50% (2022 față de 2021). În unele orașe care au devenit extrem de active în domeniul tehnologiei, acest număr aproape s-a dublat”. Iar, aceste numere înseamnă că Gig Economy, un concept care a prins avânt încă înainte de pandemie, este o realitate și în România la momentul actual.
Cum sunt atrase talentele de către organizații
Potrivit Corinei Mîndoiu, „organizațiile se uită peste granițe pentru a căuta talente și chiar folosesc, pentru a-i contracta, forme alternative la contractul individual de muncă. Dincolo de a beneficia de flexibilitate, posibilitatea de a lucra de oriunde ca freelancer, să fim onești, este foarte mult despre cuantumul de taxe reduse pe care un PFA, respectiv o microîntreprindere, le plătește”
De asemenea, Corina Mîndoiu a întocmit un tabel cu privire la taxele pe care un angajat le plătește pe contractul de muncă versus un colaborator, un freelancer (PFA sau microîntreprindere).
Calculul a pornit de la un venit salarial brut de 300.000 lei anual, deci un venit destul de mare. Iar, în calcul a luat în considerare sistemul de taxare și modificările de la microîntreprinderi valabile începând cu 1 ianuarie 2023.
Prin urmare, potrivit lui Mîndoiu, un salariat câștigă cam cu 40% mai puțin decât un PFA. Pe microîndeprindere câștigă puțin mai bine decât un PFA.
FOTO hotnews.ro
Taxarea la PFA în anul 2023
„Un PFA, începând cu 1 ianuarie 2023 datorează CASS în funcție de 3 plafoane. Dacă venitul pe care îl realizează ca PFA este sub 6 salarii minime pe economie, va plăti zero la CASS. Bineînțeles, dacă dorește să se asigure o poate face opțional”, a mai afirmat ea.
- Dacă realizează un venit între 6 și 12 salarii minime, atunci CASS este de 10% calculat la 6 salarii minime.
- Dacă avem un nivel între 12 salarii minime și 24 salarii minime, atunci CASS plafonat de 10% la 12 salarii minime.
„Dacă avem un PFA cum este în exemplul de mai sus care realizează un venit de peste 24 de salarii minime, atunci contribuția la sănătate s-a dublat practic față de anul trecut. Deci va plăti 7.200 de lei pe an”, a mai arătat reprezentanta EY România.
Iată ce datorează un PFA
În afară de CASS, un PFA datorează și contribuția la pensie, după cum urmează:
- Zero dacă suntem sub 12 salarii.
- Între 12 salarii, respectiv 24 de salarii atunci contribuția la pensie în cuantum de 25% o plătim la 12 salarii minime.
- În cazul în care venitul este mai mare de 24 salarii, atunci e 25% calculat la 24 de luni, ceea ce înseamnă destul de mult.
Cum stau lucrurile în cazul microîntreprinderilor
Conform Corinei Mîndoiu, „la microîntreprideri care distribuie dividende către persoane fizice, cota de impozitare a crescut de la 5 la 8%. Ce avem în plus pentru persoana fizică care realizează venituri din dividende din propria microîntreprindere: contribuția la CASS care se datorează în funcție de plafoanele menționate mai sus”, și asta în condițiile în care trebuie să luați în considerare și faptul că mai există impozit de 1% pe cifra de afaceri și faptul că trebuie să ai un salariat cu 8 ore – care poate fi inclusiv administratorul.
Se precizează faptul că:
- În exemplul de sus a fost luat în considerare un salariat plătitor de impozit pe venit (10%).
- În mod normal, IT-știlor li se aplică o facilitate fiscală și nu datorează 10% impozit pe venit. Aceștia datorează doar contribuțiile sociale de 35% pe venitul brut.
- Din cauza sumei de 300.000 lei, Mîndoiu nu a luat în considerare angajații din construcții, agricultură și industria alimentară care nu plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii. Și asta pentru că facilitățile se aplică pentru salariile de până la 10.000 de lei.
Astfel, Mîndoiu a explicat că „decalajul se diminuează atunci când avem un salariat pentru care condițiile din legislație sunt îndeplinite și nu datorează impozit pe venit”, precizând, totodată, că numărul de microîntreprinderi față de numărul de PFA a crescut, întrucât PFA-urile trec pe microîntreprindere ca să mai câștige 5-6% în venitul net.
Ce ar alege specialiștii
De exemplu, „dacă punem într-o cameră 10 IT-ști și îi întrebăm cum ar dori să colaboreze cu o organizație, cel puțin 4 sau chiar majoritatea ar alege microîntreprindere sau PFA și nu salariat”, a mai spus Mîndoiu, precizând și că „înainte de Crăciun s-a publicat un ordin, respectiv 21813 (al Ministerului Finanțelor) privind facilitățile fiscale în domeniul creării de programe pe calculator și avem două completări extrem de bune”.
Ordinul anterior menționat se referă la:
- la introducerea ocupației de dezvoltare a produselor software. Deci avem o nouă ocupație în anexa ordinului.
- posibilitatea de aplica facilitatea începând cu veniturile salariale aferente lunii ianuarie 2023 pentru cetățenii non-UE.
Convinsă că Gig Economy va crește foarte mult în domeniul IT, dar nu va depăși numărul de contracte de muncă, Corina Mîndoiu a precizat că o formă de angajare aduce flexibilitate, oportunități de promovare, pachete de remunerare cât mai diverse, flexibile și inovative.
De asemenea, Mîndoiu, a precizat că atunci când o organizație alege sau este obligată de condițiile pieței să remunereze o persoană fizică înregistrată ca PFA sau microîntreprindere se expune unor riscuri fiscale certe: „Imaginați-vă cum poate fi cuantificat acest risc fiscal la o factură de 300.000 lei. În caz de o problemă, această sumă va fi grosapată cu tot ce înseamnă taxe salariale. Impactul este unul substanțial mai ales dacă există un număr important de contracte de colaborare”, citează hotnews.ro.
