Dacă în țara noastră s-ar produce un cutremur asemănător celui din Taiwan, consecințele ar fi dezastruoase. Acest lucru este demonstrat de analizele efectuate asupra modului în care mișcările telurice influențează structurile de construcții, în special cele vechi.
În București, un seism de magnitudine semnificativă ar putea duce la prăbușirea a cel puțin 2.000 de clădiri. Adică cu 60% mai multe decât numărul celor afectate în anul 1977, când a avut loc cel mai recent cutremur major în România.
Un cutremur ar duce la prăbușirea a 2.000 de clădiri
Datele oficiale indică faptul că în capitală există 377 de clădiri cu un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur de magnitudine semnificativă. Cu toate acestea, realitatea este mai gravă. Lista clădirilor vulnerabile cuprinde peste 2.300 de edificii, expunând la pericol zeci de mii de apartamente.
Această situație se datorează faptului că multe dintre imobilele din București au suportat deja două cutremure majore. Cele mai mari seisme au avut loc în anii 1940 și 1977. Conform specialiștilor, în cazul unui nou cutremur, aceste clădiri ar putea să nu mai reziste.
„Dacă s-ar repeta un cutremur precum cel din 1977 acum am avea cam de 10 ori mai multe clădiri vulnerabilizate. În 77 vorbeam de câteva sute de clădiri care trecuseră prin cutremurul din 1940 și fuseseră lăsate nereparate. Acum vorbim de câteva mii de clădiri care au trecut și prin 40 și prin 77 și lăsate nereparate”, spune Matei Sumbasacu, inginer constructor.
De asemenea, în ipoteza unui cutremur de o asemenea magnitudine, operațiunile de salvare ar fi extrem de dificile. Această situație este generată de modul în care s-a dezvoltat Bucureștiul.
Numărul victimelor ar fi de ordinul zecilor de mii
„Multe scenarii atât ale autorităților, cât și ale cercetătorilor indică un număr mai mare de victime dacă un cutremur ca cel din ’77 s-ar produce astăzi. E vorba de mii, poate zeci de mii de victime. Contează foarte mult și magnitudinea care poate fi și mai mare. Contează și momentul de producere, câți se află înăuntru, câți afară”, spune Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific INFP.
Chiar dacă Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ar reuși să reconsolideze 30 de clădiri pe an, ar dura totuși 70 de ani pentru a finaliza întregul proces. Birocrația continuă să reprezinte o piedică majoră, chiar și în contextul în care legislația a fost simplificată. De exemplu, doar pentru a contracta un constructor, este necesar un interval de timp cuprins între patru și șase luni.
„În prezent avem în lucru 144 de clădiri. Pentru trei dintre ele avem șantierele deschise, în sensul că avem schele pe ele, avem muncitori, sunt lucrări de consolidare. Pentru celelalte 141 sunt lucrări aflate în diferite etape de proiectare. Estimăm ca anul acesta să deschidem alte noi 10 șantiere. De săptămâna viitoare o să începem evaluarea vizuală rapidă pe axa Romană-Universitate-Unirii”, este mesajul pe care l-a transmis Răzvan Munteanu, director AMCCRS, potrivit stirileprotv.
