Cunoscută drept capitala sticlei în India, Firozabad este faimos pentru producția de brățări tradiționale viu colorate. Dar, acest oraș este și sursa unei comori ascunse și extrem de greu obținute.
„El a ars un sari (îmbrăcăminte tradițională pentru femei, în India, n.r.) și din ce a rămas, ne-a înmânat o bucată de argint pur”, potrivit unui localnic, care a trăit un moment în Firozabad în urmă cu peste 30 de ani.
Bărbatul care a obținut argintul nu era deloc un magician, ci un meșter. La fel ca toți meșterii din Forzabad, el mergea din ușa-n ușă și strângea sari-urile vechi pentru a obține din acestea metalul prețios.
Această îmbrăcăminte tradițională era adesea țesută cu fire de argint sau aur pur, până în anul 1990. De aceea, artizanii căutau ceva mai mult decât haine vechi, ei voiau deșeurile pentru a obține metale prețioase.
Firozabad, orașul-palat
Firozabad, fondat în anul 1354 de sultanul din Delhi, Firoz Shah Tuglaq, a fost construit ca un oraș-palat, care avea un tip de grandoare proprie, conform scrierilor istoricului de curte Shams-i-Siraj.
În prezent, străzile orașului sunt ticsite de tarabe pline cu brățări colorate din sticlă, care strălucesc sub soarele puternic.
FOTO bbc.com
În tradiția indiană, brățările dețin un loc aparte, simbolizând prosperitatea și bunăstarea. De aceea, multe dintre femeile din India pot fi văzute purtând la ambele mâini un număr mare de astfel de bijuterii.0:03/ 01:09
Iar Firozabad și-a câștigat denumirea de „Oraș al sticlei și al brățărilor” grație celor aproximativ 150 de fabrici, înființate în jurul unui meșteșug ce are o istorie de mai bine de 200 de ani.
Din 1947, Firozabad a devenit furnizorul principal de sticlă și brățări în întregul stat
Industria sticlei din Firozabad a cunoscut o evoluție fulminantă, după cele două războaie mondiale, când importurile au fost interzise.
Apoi, după independența obținută de India în anul 1947, orașul a devenit curând furnizorul principal de sticlă și brățări în întregul stat. Astăzi, aici se realizează 70% din întreaga producție de sticlă din țară.
FOTO bbc.com
Gunoaiele Indiei care conțin aur
Brățările produse în oraș erau decorate cu foițe din aur, conform vechii tradiții, iar acest lucru presupunea că multe ustensile folosite în timpul procesului de fabricare veneau în contact cu metalul prețios – de la sticle și recipiente în care se afla aurul, la ștergarele folosite la luciu și coșurile de depozitare.
Apoi, deșeurile provenite din producția de brățări ajungeau în canalizările orașului, fiind astfel creat un izvor secret de bogăție. Iar odată colectat și procesat, gunoiul se transforma în bucăți de aur.
Potrivit proprietarului unui magazin de bijuterii (Mohammad Sultan ):
- „Pentru cei nefamiliarizați, resturile de materiale sunt doar deșeuri. Însă cunoscătorii înțeleg adevărata valoare a acestor gunoaie”.
- „E nevoie de multă răbdare pentru a învăța meșteșugul”.
Timp de 25 de ani Mohammad Sultan s-a ocupat cu extracția de aur și a explicat că îndeletnicirea mai este cunoscută astăzi doar de o mână de meșteri.
FOTO bbc.com
Pentru a învăța meșteșugul e nevoie de răbdare
„E nevoie de multă răbdare pentru a învăța meșteșugul și în niciun caz nu se învață într-o săptămână”, a spus Mohammad.
FOTO bbc.com
În timp, mulți au devenit milionari, după ce au stăpânit metoda. Dar, aurul a dispărut treptat de-a lungul anilor, iar acum brățările sunt șlefuite cu alte substanțe chimice.
„Dar când brățările au început să fie lustruite și proiectate cu alte substanțe chimice, lipsa de aur a dus în mod natural la eclipsa ambarcațiunii”.
Chiar și în aceste condiții, de-a lungul străzilor din Firozabad pot fi găsite brățări decorate cu fir de aur, potrivit bbc.com.
