Un medic celebru, avertizează! Cum să vă puteți proteja inima în sezonul rece. Temperaturile scăzute pot agrava starea de sănătate a persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare. Din cauza frigului vasele se îngustează, iar inima trebuie să pompeze mai mult sânge ca să răspundă noilor nevoi ale organismului. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, Iași, prezintă simptomele de alertă în caz de infarct după expunerea la frig.
Temperaturile scăzute ne pun tuturor corpul la încercare, iar medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra acestui pericol. În sezonul rece, inima este mult mai solicitată, motiv pentru care este esențial să știm cum să ne protejăm de frig.
Să vedem ce putem face:
Nu neglijaţi aceste simptome. Poate fi vorba de infarct
„Nu neglijaţi aceste simptome. Poate fi vorba de infarct după expunerea la frig. Riscul de infarct crește în aceste zile cu temperaturi extrem de scăzute.
Simptome de alarmă. Nu subevaluaţi trei tipuri de simptome nespecifice:
a) osteoarticulare: dureri sau doar disconfort la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare.
b) senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort.
c) digestive (greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice) considerate consecinţa unor excese alimentare sau afecţiuni digestive.
Fiecare grad sub zero crește cu 2% riscul de infarct datorită vasocontricţiei
!!! Nu neglijaţi nici durerea precordială ,,clasică”(durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărulşi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute.
E bine de știut:
1. Fiecare grad sub zero crește cu 2% riscul de infarct datorită vasocontricţiei, creşterii tensiunii arteriale şi a tulburărilor circulatorii. Temperaturile extrem de scăzute duc de fiecare dată la creşterea numărului şi gravităţii cazurilor de angină pectorală, hipertensiune arterială şi infarct miocardic.
2. Asocierea vântului şi a umezelii reprezintă un risc suplimentar.
3. Temperatura resimţită de organism în astfel de condiţii este mai mică decât cea indicată de termometre.
4. Sunt accentuate atât senzaţia de frig cât şi efectele negative asupra organismului.
5. Dimineaţa şi seara, când termperaturile scad, reprezintă un risc suplimentar.
6. Sunt tot mai frecvente cazurile apărite la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi.
7. Vârsta la care apar aceste cazuri e în scădere.
8. Cei mai afectaţi de temperaturile de infarct sunt bărbaţii de 40-50 de ani sedentari ce fac efort fizic în frig-curăţă maşina sau strada de zăpadă-la primele ore ale dimineţii.
9.Lor li se adăugă fumătorii, diabeticii şi cei cu valori mari ale colesterolului.
10. Riscurile cresc la sedentari, supraponderali şi fumători.
Reţineţi:
1.Evitaţi stresul termic: utilizaţi îmbracăminte groasă, impermeabilă, care să vă protejeze şi faţa şi mâinile, consumaţi lichide calde, evitaţi deplasările nejustificate şi reduceţi drumurile matinale şi nocturne când este foarte frig şi găsiţi câteva minute de repaus în spaţii încălzite precum cele publice sau în magazine.
2. Nu neglijaţi chiar şi simptomele nespecifice. Consultaţi un medic.
3.Orice întârziere a diagnosticului şi tratamentului poate fi nefastă.
4. Evitaţi automedicaţia.
5. Terapia după ureche în infarct este letală!”, explică medicul, pe Facebook.
