Creșterile de dobândă ale Rezervei Federale a SUA (FED) tulbură piețele globale și determină alte bănci centrale să își susțină monedele naționale. Într-un limbaj mai simplu, creșterea dolarului, la care asistăm și noi în România, determină state precum Japonia, China, India și Marea Britanie să ia măsuri la nivelul propriilor bănci pentru întărirea monedei proprii care este utilizată pe piața financiară.
Un dolar în creștere afectează alte valute. Băncile centrale intervin. Ce spun specialiștii americani despre piața bulversată
Guvernele din întreaga lume au încercat să își stabilizeze monedele și să își apere economiile împotriva creșterilor rapide ale dobânzilor de către Rezerva Federală, care au înclinat terenul în favoarea dolarului. Eforturile lor evidențiază atât natura interconectată a sistemului financiar global, cât și vulnerabilitățile acestuia.
FED a majorat dobânzile de cinci ori în acest an și se așteaptă să facă și alte mișcări, deoarece inflația rămâne ridicată în Statele Unite. Creșterile de rate au ridicat randamentele oferite investitorilor care cumpără active americane, atrăgând bani în America și consolidând dolarul.
Clădirea Eccles din Washington, D.C., care servește drept sediu central al Sistemului Federal de Rezerve. Foto: wikipedia
Deoarece economia americană se află pe o poziție mai solidă în comparație cu restul lumii, investitorii îngrijorați de o încetinire globală investesc, de asemenea, bani în cea mai mare economie a lumii – ceea ce face ca dolarul să fie și mai puternic.
Ca urmare, monedele altor țări – care sunt evaluate în raport cu celelalte – au slăbit, bulversând piețele unora dintre cele mai mari economii din lume, de la Japonia și China la India și Marea Britanie.
FED „supraalimentează dolarul american, limitând capacitatea altor bănci centrale globale de a-și stabiliza eficient economiile,” a declarat Seema Shah, strategul global șef al Principal Asset Management.
O parte din impactul mișcărilor FED asupra altor regiuni este de natură economică. O monedă mai slabă înseamnă că pentru o țară este mai costisitor să importe alimente, energie și alte bunuri. Acest lucru se adaugă la inflația internă, afectează gospodăriile și ar putea contribui la o recesiune globală.
Creșterea valorii dolarului a îngreunat, de asemenea, rambursarea împrumuturilor de către debitorii străini care au datorii denominate în moneda americană. Și, pe măsură ce investitorii au direcționat banii din propriile țări către Statele Unite, randamentele obligațiunilor suverane străine, care sunt un indicator al costului de împrumut pentru guvernele străine, au crescut.
Reacție ”domino”
Există însă o altă problemă care îi preocupă pe investitori și pe factorii de decizie politică. Piețele globale sunt conectate, iar prețurile activelor din întreaga lume sunt legate între ele. Astfel, creșterea ratelor dobânzilor din SUA a provocat schimbări bruște în monedele, obligațiunile și acțiunile globale, determinând piețele să reacționeze brusc și simultan.
„FED a împins piețele financiare într-o singură direcție foarte repede”, a declarat Claudia Sahm, fondatoarea Sahm Consulting și fost economist la Federal Reserve. „Piețele au nevoie de timp pentru a se adapta.”
Pentru factorii de decizie politică din SUA, realitatea cotidiană de pe piețele financiare globale reprezintă o provocare: inflația este ridicată și trebuie îmblânzită, dar soluția – creșteri bruște ale ratelor dobânzilor – începe să perturbe sistemul financiar atât de mult încât unii analiști avertizează că ar putea deveni o bulgăre de zăpadă într-un atac de instabilitate gravă. Între timp s-a anunțat că dobânzile vor continua să crească, potrivit New York Times, până în 2023,
