Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, a scos la iveală activitatea seismică în calitate de factor de risc major pentru Capitală. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, 23000 de clădiri ar suferii avarii semnificative, în timp ce 1000 de clădiri ar putea dispărea complet, conform specialiștilor. De asemenea, raportul mai arată că s-ar putea produce peste 6500 de pierderi de vieți omenești și peste 16000 de răniți grav, dintre care 10 500 de spitalizați.
Principalele vulnerabilități
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București menționează, cu îngrijorare, că „Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”. O listă, destul de largă, cu vulnerabilitățile orașului în caz de cutremur a fost întocmită, și enumeră:
- circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
- populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
- reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
- reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
- reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
- reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
- reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
- reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
- reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
- reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.
În aceste condiții, consilierii generali ai Capitalei, în ședința de joi, au votat și un scenariu de cutremur, care prevede că circa 50% din clădirile care ar fi avariate sunt clădiri de înălțime P…P+1 iar 40% sunt de înălțime P…..P+4, din zidărie cu elemente de beton armat. Restul, de 10%, ar reprezenta clădiri înalte din beton armat și zidărie. De asemenea, dintre cele 1000 de clădiri care ar suferi un colaps total, aproximativ 10% dintre ele ar fi înalte sau foarte înalte.
Scenarii posibile
Scenariul unui cutremur pe timp de noapte este de-a dreptul îngrijorător. În acest caz, la un seism produs după ora 21, peste 450 000 de locuitori se pot afla în clădiri care ar depăși gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de dezastruosul cutremur din 1977. Dintre aceștia, un total de circa 95000 de persoane se pot considera captive în clădiri, fapt care nu înseamnă neapărat că ar fi victime, dar s-ar afla în incapacitatea de a părăsi imobilul sau spațiul locuit, din pricina unor elemente tehnice care ar apărea în timpul seismului, precum ușa blocată, casa scării prăbușită sau mobila căzută. În cazurile cele mai grave, acești captivi ar rămâne prinși sub ruine, din categoria lor evoluând numărul de răniți sau morți.
Scenariul unui cutremur de zi, de exemplu în jurul orei 13, ar conduce la efecte reduse asupra locatarilor. Astfel, doar 54% din situațiile unui cutremur nocturn s-ar produce în acest caz, datorită elementelor ce țin de activitatea umană intensă și de atenția sporită a psihicului uman pe timp de zi.
