Se pare că drona miliatară prăbușită pe data de 10 martie în Zagreb era dotată cu o bombă aeriană, încărcată cu o ”substanţă explozivă” necunoscută. „Este evident că reacţia nu a fost bună, nici estimarea nivelului pericolului, nici comunicarea cu celelalte ţări de manieră promptă şi rapidă”, a declarat şeful guvernului croat, Andrej Plenkovic, care a criticat modul de cooperare între țările NATO.
Încărcătura explozivă a survolat spațiul aerian a trei state membre NATO, inclusiv România!
Potrivit anchetatorilor croați, drona prăbușită în martie la Zagreb era de concepție sovietică, și încărcată cu o „substanță explozivă” necunoscută. Dispozitivul a zburat cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 de metri.
De tip Tupolev 141 (Tu-141 Strij), drona a fost lansată probabil din Ucraina și a survolat România, Ungaria și Croația, prăbușindu-se în cele din urmă într-un parc din Zagreb, în apropierea unei universități din capitală.
Din fericire nu s-au înregistrat pierderi de vieți omenești, ci doar avarii la peste 100 de mașini parcate în apropierea unui cartier rezidențial:
”Raportul experţilor în balistică a arătat că era vorba despre o bombă aeriană” la bordul dronei, declară presei procurorul Jurica Ilic.
Bomba – de tip OFAB 100-120 – nu conţinea, însă, un exploziv militar ori comercial, ci mai degrabă o ”substanţă explozivă”, precizează experta medico-legală Ivana Bacic.
Această substanţă s-a decompus în întregime în timpul exploziei, ceea ce a făcut foarte dificilă identificarea acesteia, precizează ea.
Potrivit Zagrebului, avionul fără pilot a zburat timp de aproximatv 40 de minute în spaţiul aerian ungar, fără ca Croaţia să fie informată cu privire la acest lucru.
Înainte de a se prăbuşi la Zagreb, drona a zburat timp de şapte minute în spaţiul aerian croat, potrivit aceleiaşi surse.
Explozia s-ar fi produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale
Este vorba despre o aeronavă telecomandată, cu o lungime de 14 metri şi care cântăreşte peste şase tone, fabricată în anii ’70 şi ’80 în vederea unor misiuni de spionaj.
Experţii au refuzat să se pronunţe asupra locului lansării aeronavei sau să spună dacă Zagrebul era destinaţia finală a acesteia.
