Recapitularea de sfârșit de an, făcută de consilierul local Rareș Hopincă, este dureroasă pentru Nicușor Dan și pentru fiecare bucureștean: niciun proiect important nu a fost finalizat, inițiat sau măcar planificat de actualul primar general în 2021. Dimpotrivă, marile șantiere ale Bucureștiului, cu licitații finalizate și contracte semnate de fosta administrație, zac abandonate. Atât s-a putut…
2021 a fost un an extrem de greu pentru bucureșteni. Apa caldă nu a dat năvală după alegeri, căldura se dă cu porția, dar se plătește la întreg, parcurile sunt degradate și pline de dăunători, străzile sunt pline de gropi, transportul public este subfinanțat și exemplele pot continua. Nu se poate pune mâna pe un domeniu al administrației locale a Municipiului București care să funcționeze cât de cât.
Bucureștiul arată ca un oraș în derivă, fără nicio direcție. Prezența publică a primarului general a fost sporadică, iar atunci când a existat a abordat teme de real interes: frizura edilului, concediul edilului, contribuția excrementelor de pasăre la degradarea Cișmigiului sau greaua moștenire – o idee fixă, folosită des și pentru orice întrebare mai incomodă.
2021, anul 000: zero proiecte terminate, zero proiecte începute, zero proiecte planificate
Rareș Hopincă, consilier local în Consiliul Primăriei București ne spune, pe bună dreptate, că ”Greaua moștenire” a actualului primar ar fi, în realitate, o bună oportunitate pentru orice edil nou instalat.
”Cine a trecut măcar câteva luni printr-o instituție publică știe că orice proiect important de investiții este asemeni unui iceberg: partea cea mai importantă, energofagă, consumatoare de timp, resurse și competență administrativă este partea de pregătire a proiectului, de studii de fezabilitate și proiectare, de pregătire și derulare a procedurilor de achiziții. Practic, la semnarea contractului, mai bine de două treimi din proiect este finalizat. Partea de execuție este vârful iceberg-ului, în general mai simplu de executat, mai predictibilă și, fără îndoială, cea mai vizibilă. În cuvinte mai puține, dacă Nicușor Dan s-ar fi priceput la administrație, într-un an ar fi tăiat panglici și punctat de pe urma proiectelor moștenite de la Gabriela Firea. În schimb, a demonstrat doar că nu se pricepe.” ne spune Rareș Hopincă, care are o expertiză importantă în gestionarea și implementarea unor proiecte administrative.
Mai multe proiecte începute de fosta administrație, aproape de finalizare, au fost practic paralizate ne spune interlocutorul nostru:
”Parcarea de la Cora Pantelimon, aproape gata în 2020, nu este inaugurată nici acum. Lucrările la penetrația Prelungirea Ghencea-Domnești și Supralărgirea Bulevardului Ghencea au stagnat tot anul, la fel ca și cele de la Doamna Ghica, deși, în disperare de cauză, Sectoarele 6 și 2 au contribuit cu fonduri pentru urgentarea lucrărilor. Nici rețeaua de termoficare nu a beneficiat de lucrări impresionate, reabilitările de rețea fiind la jumătate față de anul 2020. De lansarea licitației pentru reabilitarea a 210 Km de rețea, din fonduri europene de peste 1,3 miliarde de lei nici nu poate fi vorba, deși Gabriela Firea obținuse fondurile încă de anul trecut. De consolidări, de locuințe sociale, de semaforizare sau de asfaltare nu mai are rost să amintim.”
La proiecte nou începute nu este prea mult de scris. Nu au existat. La fel și la capitolul proiecte în pregătire: nu a fost achiziționat niciun studiu de fezabilitate sau prefezabilitate important.
Ce a făcut totuși primarul general, a trecut un an de la preluarea funcției?
Ocupațiunea principală a primarului a fost să arunce în aer piața de construcții. A suspendat toate PUZ-urile coordonatoare de sector aprobate de CGMB, ca nu cumva să mai lucreze cineva în capitală. In publicatia Capital Rareș Hopincă a explicat pe larg de ce suspendarea PUZ-urilor de sector este o măsură greșită – dacă nu se pune nimic în loc – iar timpul a demonstrat că Nicușor Dan nu a pus nimic în loc. ”Sigur, este mai simplu să dărâmi decât să construiești, chiar dacă în cazul unor zone ale Bucureștiului măsura este complet ilogică și duce doar la adâncirea unor discrepanțe istorice de dezvoltare, cum este cazul Sectorului 5.” ne spune consilierul local și fost Administrator public (City Manager) al Primăriei Sectorului 5.
Pentru a arăta însă că are și viziune în ceea ce privește dezvoltarea orașului, Nicușor Dan a propus un plan îndrăzneț de proiecte pentru PNRR. Demers lăudabil, dacă nu ar fi comic prin prisma stadiului la care se află proiectele propuse – idei și fișe de proiect, nu proiecte mature, așa cum solicită Regulamentul European în domeniu, lucru semnalat la momentul respectiv.
”Metrou de suprafață” un proiect neaplicabil prin PNRR. Risc major privind absorbția fondurilor europene
Drept dovadă, la peste 6 luni de la momentul anunțării proiectelor pentru PNRR, acestea se află fix în același stadiu. Pentru exemplificare, proiectul ”Metrou de suprafață”, primul din lista lui Nicușor Dan nu există decât un ca un enunț al primarului:
- nu are studiu de prefezabilitate,
- nu are studiu de fezabilitate,
- nu are indicat amplasamentul,
- nu se știe dacă terenul pentru proiect este al municipalității sau dacă ar fi nevoie de exproprieri,
- nu se știe care ar fi valoarea exproprierilor și dacă municipalitatea dispune de fondurile necesare,
- nu a existat nici măcar o consultare publică înainte de a anunța proiectul.
Optimist, un astfel de proiect – fără complicații juridice – se poate face în 8 ani, iar primele trageri semnificative de fonduri s-ar putea face, tot optimist, în 2026, cu eforturi administrative competente și consens politic. Dar proiectele finanțate prin PNRR trebuie încheiate până pe 31 august 2026, lucru pe care, probabil, l-a aflat între timp și edilul.
Există însă și lucruri care îi dau cu plus primarului. În parcurile din București au început să reapară șerpii, care până acum erau pe cale de dispariție. Costul pentru un loc de parcare de reședință în București a crescut cu 700%. Costul unui bilet STB a crescut cu 250%. Fix în acest moment, Nicușor Dan caută voturi să crească prețul la încălzire cu 70%. Tot e ceva.
Domnul Rareș Hopincă ne spune că la întrebarea ”ce a făcut totuși Nicușor Dan în acest an?” se poate răspunde rezonabil că nimic bun. A absentat mult, a stricat destule, iar de pus în loc, nu a pus nimic.
”Un an pierdut. Atât s-a putut!” este concluzia tristă trasă de unul dintre reprezentanții bucureștenilor în Consiliul Local al Capitalei.
