Uniunea Europeană ar trebui să facă presiuni pentru implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile, în special pentru sectoarele cu deficit de muncitori, a declarat comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.
„Cred că este un lucru care avansează progresiv […] pentru că noile generații care au o anumită viziune despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală”, a spus declarat Nicolas Schmit, într-un interviu acordat agenției portugheze de presă Lusa.
Într-un moment în care și Portugalia avansează cu un proiect pilot pe această temă, comisarul subliniază că „nu există o poziție comună” în UE cu privire la săptămâna de lucru redusă. „Cred că este ceva ce se va întâmpla pe baza unor acorduri între partenerii sociali”, a subliniat comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale.
Schmit a dat exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere progrese întrecerea la săptămâna de lucru de patru zile și unde unele mai multe companii utilizează deja această soluție pentru a recruta lucrători, cu precădere în sectorul transporturilor.
Potrivit comisarului, „problema reducerii timpului de lucru poate fi o modalitate de a atrage” angajați. „Întrucât există dificultăți pentru anumite sectoare în a atrage oameni, poate că și acestea trebuie să devină mai atractive”, a spus el, subliniind că „este un aspect care face obiectul negocierilor între partenerii sociali”.
Deficitul de forță de muncă, o problemă critică în UE
Pentru UE, „cea mai mare problemă nu este atât de mult șomajul”, ci mai degrabă deficitul de forță de muncă. Într-adevăr, „multe sectoare caută cu disperare angajați și nu-i găsesc, deoarece oamenii nu vor să lucreze acolo sau nu au competențele necesare”, a adăugat el.
„Pe piața forței de muncă, avem încă mari neconcordanțe în ceea ce privește competențele”, o situație la care UE trebuie să răspundă, a adăugat comisarul european.
În Portugalia, în cadrul Agendei privind munca decentă, este planificat un proiect pilot pentru a testa săptămâna de patru zile în mod voluntar și fără pierderi de venit.
În bilanțul primei faze a acestui proiect pilot, dezvăluit în martie, s-a anunțat că în cea de-a doua fază a programului de punere în aplicare a săptămânii de patru zile sunt interesate 46 de întreprinderi dintr-un total de 99.
De ce încă ezită companiile
Printre principalele motive pentru care companiile nu au depășit faza de pregătire se numără perspectivele economice globale, nevoia de investiții financiare, complexitatea implementării. Pe de altă parte, unele companii au invocat faptul că săptămâna de lucru de 4 zile „nu este cea mai bună soluție la probleme” și că beneficiile măsurii „nu vor fi mari” în contextul corporatist.
Cele mai multe dintre cele 46 de companii care au continuat în proiectul susținut de guvern au până la 10 angajați, în timp ce cinci dintre acestea au peste 1.000 de salariați.
Principalele domenii reprezentate în cea de-a doua fază a proiectului sunt consultanța, activitățile științifice, tehnice și similare, cu aproape 40%, urmate de educație și activități de informare și comunicare – cu aproximativ 15% fiecare, conform European Business Review.
