UE s-a făcut de râs! Nu este delăsare, ci proasta gestionare a crizei COVID. Din nefericire, multe țări continuă să rămână blocat, iar statele membre sunt furioase pe Comisia Europeană. Conform experților, criza din 2020 va continua și în 2021, conform it.insideover.com, citează capital.ro.
Singura ieșire posibilă din această criză generată de coronavirus ar fi fost distribuirea eficientă a vaccinurilor, dar acest lucru ce a mers greoi. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a devenit foarte repede o victimă a forțelor majore, cum ar fi atât Regatul Unit, cât și SUA.
Aceste eșecuri erau vizibile în ochii întregii lumi. În timp ce Israelul administrase deja 59 de doze de vaccin pentru fiecare 100 de persoane, Marea Britanie administrase 15 doze, Statele Unite 10, iar Uniunea Europeană mai puțin de trei. Acum, întreaga UE şi-a dat seama că acesta a fost un eșec colosal.
Unde a greșit Comisia Europeană?
În loc să angajeze experți din industrie pentru a supraveghea tranzacțiile cu companiile farmaceutice privind vaccinurile, așa cum a procedat Marea Britanie, Uniunea Europeană a folosit negociatori comerciali.
Într-un moment greu, Comisia Europeană a luat pentru o clipă în considerare declanșarea măsurilor de urgență în acordul Brexit, care ar fi stabilit o graniță între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, astfel încât să blocheze exportul de vaccinuri în Regatul Unit. Deși ulterior Comisia s-a răzgândit asupra acestei decizii, organizaţia suferise deja o serie de daune politice majore care i-au slăbit reputația la nivel mondial.
Care au fost cele mai proaste momente ale UE?
Situaţia s-a degradat şi mai mult atunci când atât Ursula von der Leyen, cât și Emmanuel Macron au pus sub semnul întrebării eficacitatea vaccinurilor britanice. În mod ironic, persoanele care avertizaseră mereu despre politicile „post-factuale” și „știrile false” îi încurajau în acel moment pe oameni să fie atenți la vaccinurile care le salvează viața. Cercetările de la Universitatea din Oxford au respins prompt teza lui Von der Leyen și a lui Macron.
Diviziuni din ce în ce mai mari între statele membre
Pentru britanici, criza reprezintă un memento puternic al motivului pentru care au votat pentru Brexit. Când țara a aderat pentru prima dată la Comunitatea Europeană, în 1975, principalul motiv pentru care oamenii doreau să facă parte din aceasta era un pur pragmatism economic – credința că integrarea europeană va funcționa. Numai că astăzi, aceeași teză este foarte greu de susținut.
În ultimii douăzeci de ani, cele mai nordice state ale zonei euro, precum Germania și Olanda, au făcut mari progrese comparativ cu statele din sud, unde nivelul de trai, salariile și creșterea s-au oprit, în special pentru alegătorii cu venituri mai mici. Și, deși Uniunea Europeană a creat recent un fond de redersare de 750 miliarde de euro, care reprezintă aproximativ 4% din PIB, aproape toți experții știu că, în contextul în care o mare parte a continentului continuă să fie blocat, iar vaccinurile sunt gestionate în mod mizerabil, această sumă este foarte îndepărtată de cea necesară realmente.
Mai mult decât orice altceva, criza pare a fi destinată să arunce lumina asupra inegalităților existente în inima zonei euro, iar pe termen lung, situaţia va avea repercusiuni politice.
Cum a gestionat UE cea de-a treia criză?
Coronavirusul a scos în evidenţă aceast aspect și, de fapt, în mijlocul pandemiei, doar 30% dintre cetățenii britanici au declarat că au o opinie „favorabilă” asupra UE. Înainte de coronavirus, unii oameni se întrebau dacă britanicii se vor răzgândi și vor încerca să „adere la” UE. Acum, nimeni nu mai crede asta.
Aşa cum nu au fost rezolvate nici problemele persistente referitoare la „statul de drept” dintre Est și Vest, cu guvernele poloneze și maghiare mai puternice ca niciodată. Și dacă privim dincolo de ceea ce apare la suprafață, vom putea percepe marea neîncredere a publicului faţă de instituțiile UE.
