UDMR, n-a ţinut cont că este la guvernare şi s-a plâns la Consiliul Europei despre situaţia minorităţii maghiare din România, criticând Codul administrativ care ar fi ”un regres major în ceea ce priveşte drepturile lingvistice”, se arată în buletinul informativ al UDMR, citat de agenția maghiară de presă MTI. De asemenea, UDMR s-a mai plâns şi de faptul că retrocedarea proprietăţilor bisericeşti a fost oprită, că proprietăţile deja redobândite sunt din nou naţionalizate şi, evident aplicarea drepturilor lingvistice rămâne în continuare o problemă.
UDMR s-a plâns la Consiliul Europei că, în România, drepturilor lingvistice rămân în continuare o problemă
În ceea ce priveşte stadiul actual al Legii minorităţilor din România, membrii delegaţiei UDMR au declarat că adoptarea legii a fost inclusă în programul de guvernare şi, în prezent, se lucrează la proiectul de lege care va fi urmat de consultări cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale şi cu partidele parlamentare.
Codul administrativ reprezintă un mare regres în ceea ce priveşte drepturile lingvistice, au subliniat membrii delegaţiei UDMR, adăugând că retrocedarea proprietăţilor bisericeşti a fost oprită, că proprietăţile deja redobândite sunt din nou naţionalizate şi că aplicarea drepturilor lingvistice rămâne în continuare o problemă, potrivit MTI.
Aceştia au subliniat faptul că plăcuţele cu denumirile localităţilor în limba maghiară sunt vandalizate şi vopsite, că deciziile Consiliilor locale, care acordă drepturi lingvistice minorităţilor, sunt anulate prin hotărâri judecătoreşti, iar punerea în aplicare a drepturilor lingvistice orale este anevoioasă. Spre exemplu, în perioada care a urmat izbucnirii pandemiei, a existat o lipsă totală de informaţii de la centru în limbile minorităţilor, o sarcină asumată de UDMR la nivel naţional şi local, transmite sursa citată.
Membrii delegaţiei UDMR au remarcat faptul că, deşi rolul guvernamental al UDMR a dus la oficializarea steagurilor şi stemelor comunităţilor locale, utilizarea simbolurilor este din nou restricţionată prin hotărâri judecătoreşti, cele mai recente cazuri fiind steagul municipiului Sfântu Gheorghe şi cel al judeţului Covasna, care au fost anulate de justiţie.
Membrii delegaţiei UDMR consideră inacceptabil faptul că ancheta privind evenimentele foarte grave din Valea Uzului, care au avut ca scop incitarea la ură şi la conflict etnic, a fost închisă de Parchet, deoarece a considerat că acest lucru nu poate fi calificat în nicio categorie de infracţiune.
Aceştia au mai semnalat şi faptul că scandările “Afară cu ungurii din ţară!” continuă să fie ceva obişnuit la evenimentele sportive.
În plus, prin anularea ordonanţei privind înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a României a comis o discriminare, deoarece şcoala ortodoxă din Timişoara, înfiinţată prin aceeaşi ordonanţă, poate funcţiona, potrivit UDMR.
Toate acestea după ce, în 28 iunie, Árpád János Potápi, secretarul de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului ungar Viktor Orban a anunţat că a fost înfiinţat cu sprijinul Guvernului ungar, în Transilvania o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate.
