Adio, visul frumos s-a terminat! Și de o parte și de alta a baricadei, moldovenii și ucraineeni și-au spus adio, luându-și bagajele la propriu și fiecare la casa lui…Era de prevestit că la aceasta se va ajunge, mai devreme sau mai târziu.
Ucrainenii se întorc acasă. Număr record la trecerile de frontieră ale Moldovei cu Ucraina
Fluxul de intrare în Ucraina a depășit fluxul de ieșire, într-o perioadă scurtă de cinci zile. Un număr record este înregistrat la graniță, au anunțat reprezentanții Serviciului de Grăniceri de Stat, citați de newsmaker.md.
”În ultimele zile, s-a înregistrat o creștere a numărului de persoane care se întorc în Ucraina. În ultimele 24 de ore, 46.000 de oameni au intrat în țară, dintre care peste 42.000 ucraineni. În perioada 11-13 aprilie a.c. au intrat în Ucraina 36.000 de cetățeni ucraineni”.
Dintre aceștia, mulți sunt dintre cei cazați în Republica Moldova, țara cu cel mai mare număr de refugiați, după cum scria și presa, anterior.
De ce pleacă ucrainenii din Moldova?
O mare parte dintre ei au fost cazați la Moldexpo, locul unde ”domnea” cândva voia bună, bucuria și entuziasmul, acesta fiind locul perfect unde afacerile țării vecine prosperau, prin încheiera de contracte economice naționale și internaționale.
Numai că totul a fost până, într-o zi, când o dispoziție legală anunța transformarea centrului în spațiu de suport COVID-19. Și de aici a început coșmarul, pentru cei care nu ar fi crezut nici o clipă că spațiul lor care găzduia cândva societăți internaționale va deveni peste noapte un mare spital de campanie, suportând transformări greu de imaginat pentru ei.
După amenajarea potrivit cerințelor epidemiologice, valuri de refugiați veneau și plecau. Unii dintre primi cazați, fără rude și aparținători, au fost trimiși în România, unde existau capacități adecvate pentru susținerea lor.
Au rămas, în cele din urmă, doar cei care au refuzat plecarea în România sau alte țări ale lumii, pe motive de numai de ei știute. Poate că unul dintre acestea a fost credința că războiul cu „fratele mai mare” se va încheia, iar viața lor va reporni, chiar și de la zero.
Dar războiul nu s-a încheiat, și totuși refugiații centrului expozițional s-a împrăștiat, care pe la casele lor, înapoi, care ajutați, în continuare, de România.
Gustul mâncării, un motiv de ”despărțire”
Surse din interiorul centrului, dar și moldoveni care au primit cu brațele deschise refugiați la ei acasă, au spus că încă de la început s-au lovit de o problemă: ”mâncarea” oferită nu era ”ca la mama acasă”. Multe femei refugiate se plângeau des de gustul mâncării. Acesta a fost, poate, unul dintre motivele despărțirii. Apoi, erau alții care se plângeau de cantitatea oferită, spunând că este insuficientă.
Și, nu în ultimul rând, a existat dorul de casă. ”Mai bine la casa mea, așa cum o fi ea, cu o coajă de pâine, decât printre străini, în țara altuia”, au fost voci care așa au spus presei locale. S-au întors într-o țară încă măcinată de război, cu multe lacrimi și o durere fără margini.
Potrivit ONU, 6,1 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul războiului. Majoritatea au mers în Polonia – 3,3 milioane de oameni. ONU citează, de asemenea, date conform cărora 800.000 de oameni au plecat în Rusia, unde ocupanții deportează forțat cetățeni ucraineni, așa cum au mai făcut în istorie, aceasta fiind o practică uzuală pentru conducerea de la Kremlin.
