Compania Uber e vizată într-un mega scandal la nivel mondial. Scurgerile de informații au scos la iveală modul în care Uber a curtat politicieni de top și cât de departe a mers pentru a evita justiția.
Uber a blocat accesul poliției la baza de date din România. Biden și Macron, în spatele imperiului global de taxi
Dosarele detaliază ajutorul extins pe care Uber l-a primit de la lideri precum Emmanuel Macron și fostul comisar european Neelie Kroes, titrează BBC într-un amplu reportaj.
De asemenea, acestea arată cum fostul șef al firmei de ridesharing (taxi) a ordonat personal utilizarea unui „buton de oprite (n. kill switch)” pentru a împiedica poliția să acceseze serverele Uber.
Conducerea Uber se apără astăzi și spune că „într-adevăr, comportamentul său din trecut nu a fost în concordanță cu valorile actuale” și că astăzi este o „companie diferită”.
Dosarele Uber sunt o colecție de peste 124.000 de înregistrări, inclusiv 83.000 de e-mailuri și 1.000 de alte fișiere care implică conversații, care se întind din 2013 până în 2017.
Acestea au fost divulgate de publicația The Guardian și împărtășite Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație și mai multor organizații media.
Dosarele Uber dezvăluie, pentru prima dată, modul în care un grup de lobby cu relații publice și cu un buget de 90 de milioane de dolari pe an a recrutat „politicieni prietenoși” pentru a-i ajuta în campania de perturbare a industriei europene de taxi.
În timp ce taximetriștii francezi au organizat proteste, uneori violente, în stradă împotriva Uber, președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a adresat la per tu lui Travis Kalanick, controversatul șef al Uber, și i-a spus că va reforma legile în favoarea firmei.
Metodele de afaceri ilegale și fără scrupule ale Uber erau cunoscute pe scară largă, scriu jurnaliștii de la BBC, dar, pentru prima dată, dosarele oferă o perspectivă unică din interior asupra limitelor pe care le-a depășit pentru a-și atinge obiectivele.
Fostul comisar european pentru afaceri digitale Neelie Kroes, unul dintre cei mai importanți funcționari de la Bruxelles, a fost în discuții pentru a se alătura Uber înainte de încheierea mandatului său, iar apoi a făcut lobby în secret pentru firmă, încălcând astfel normele de etică ale UE. La acea vreme, Uber nu era doar una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din lume – era una dintre cele mai controversate, fiind urmărită de procese în instanță, acuzații de hărțuire sexuală și scandaluri legate de încălcarea securității datelor.
În cele din urmă, acționarii s-au săturat, iar Travis Kalanick a fost forțat să plece în 2017.
Uber spune că înlocuitorul lui Kalanick, Dara Khosrowshahi, „a fost însărcinat cu transformarea fiecărui aspect al modului în care Uber funcționează” și a „instalat controalele și conformitatea riguroas necesare pentru a funcționa ca o companie publică”.
Ajutor spectaculos din partea lui Macron
Parisul a fost scena primei lansări europene a Uber, care a întâmpinat o rezistență dură din partea industriei de taxi, culminând cu proteste violente pe străzi.
În august 2014, un fost bancher ambițios pe nume Emmanuel Macron tocmai fusese numit ministru al Economiei. El a văzut în Uber o sursă de creștere și de noi locuri de muncă de care era mare nevoie și a fost dornic să ajute.
În luna octombrie a aceluiași an, el a avut o întâlnire cu Kalanick și cu alți directori și lobbyiști, care a marcat începutul unei perioade lungi – dar puțin mediatizate – de apărător al intereselor controversatei firme în cadrul guvernului.
Mark MacGann, lobbyistul Uber, a descris întâlnirea ca fiind „spectaculoasă. Cum nu am mai văzut niciodată”, arată dosarele. „Vom dansa în curând”, a adăugat el la acel moment.
„Emmanuel” și „Travis”, așa cum se apelau, s-au întâlnit de cel puțin patru ori, conform dosarelor – la Paris și la conferința Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Doar întâlnirea de la Davos a fost raportată anterior.
La un moment dat, Uber i-a scris domnului Macron spunându-i că„ îi este extrem de recunoscător”.
„Deschiderea și primirea pe care o primim sunt neobișnuite în relațiile dintre guvern și industrie”, scria șeful Uber.
Taximetriștii francezi au fost deosebit de înfuriați de lansarea în 2014 a UberPop – un serviciu care a permis șoferilor fără licență să ofere curse, la prețuri mult mai mici. Instanțele și parlamentul l-au interzis, dar Uber a continuat să funcționeze acest serviciu, în timp ce contesta legea, scrie BBC.
„Uber va oferi o schiță pentru un cadru de reglementare pentru ridesharing. Ne vom conecta echipele pentru a începe să lucrăm la o propunere fezabilă care ar putea deveni cadrul oficial în Franța”, se arată într-un e-mail trimis de Travis Kalanick lui Emmanuel Macron.
La 25 iunie 2015, protestele au devenit violente, iar o săptămână mai târziu, Macron i-a trimis un mesaj text lui Kalanick cu o aparentă ofertă de ajutor.
„[Îi voi] aduna pe toți săptămâna viitoare pentru a pregăti reforma și a corecta legea.”, scria Marcon.
În aceeași zi, Uber a anunțat suspendarea UberPop în Franța.
Câteva luni mai târziu, Macron a semnat un decret care relaxează cerințele pentru acordarea de licențe șoferilor Uber.
Explicația oficială a președintelui Franței: obligat de conjunctură și funcție
Un purtător de cuvânt al lui Macron a declarat într-un e-mail: „Funcțiile sale l-au determinat în mod natural să se întâlnească și să interacționeze cu multe companii angajate în schimbarea bruscă care a apărut în acei ani în sectorul serviciilor, care trebuia facilitată prin deblocarea obstacolelor administrative și de reglementare”.
Uber a declarat presei că „suspendarea UberPop nu a fost urmată în niciun fel de reglementări mai favorabile”, iar o nouă lege care a intrat în vigoare în 2018 a dus la adoptarea de către Franța a unor „reglementări mai stricte, care nu au fost în niciun fel benefice pentru Uber”.
Vicepreședintele comisiei UE devenit lobbyist
Dosarele dezvăluie, de asemenea, modul în care relația dintre Uber și unul dintre cei mai importanți oficiali europeni, vicepreședintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, a început mult mai devreme și a fost mai profundă decât se știa până acum. Această situație pare a fi o încălcare a normelor de conduită a comisarilor.
Se pare că ea a fost în discuții pentru a se alătura consiliului consultativ al Uber chiar înainte de a părăsi ultima sa funcție, în noiembrie 2014.
Normele UE prevăd că toți comisarii trebuie să respecte o perioadă de „reflecție”, timp de 18 luni, iar noile locuri de muncă necesită aprobarea Comisiei.
În calitate de comisar, Kroes a supervizat politica digitală și de concurență, jucând un rol principal în aplicarea amenzilor uriașe pentru Microsoft și Intel. Dar dintre toate companiile pentru care ar fi putut lucra după ce a plecat, Uber a fost o alegere deosebit de controversată.
Șoferii Uber au fost arestați în octombrie 2014, iar în luna decembrie a aceluiași an un judecător din Haga a interzis UberPop, amenințând cu amenzi de până la 100.000 de euro. În martie 2015, biroul Uber din Amsterdam a fost percheziționat de poliția olandeză.
E-mailurile spun că dna Kroes a sunat miniștri și alți membri ai guvernului pentru a-i convinge să se retragă în timpul raidului.
În timpul unui alt raid, o săptămână mai târziu, dna Kroes a contactat din nou un ministru olandez, arată dosarele Uber, și, după cum se spune într-un e-mail, „l-a hărțuit” pe șeful serviciului public olandez.
Un e-mail intern a sfătuit personalul să nu discute în exterior despre aceste aspecte:
„Reputația ei și capacitatea noastră de a negocia soluții în Țările de Jos și în alte părți ar avea de suferit de pe urma oricărei glume ocazionale în interiorul sau în afara biroului”.
Dosarele arată că societatea dorea ca doamna Kroes să ia legătura cu biroul premierului olandez, Mark Rutte.
E-mail, datat în octombrie 2015: „Vom avea o conversație privată cu Neelie (Kroes) și cu șeful de cabinet al premierului, pentru a extrage un avantaj maxim prin oferirea noțiunii de victorie.”
Premierul olandez Mark Rutte, CEO Travis Kalanick și Neelie Kroes, într-o vizită în Silicon Valley, în 2016.
Doamna Kroes neagă faptul că a avut vreun „rol formal sau informal la Uber” înainte de mai 2016, când a expirat perioada de reflecție. Ea a declarat că, în calitate de comisar european, a interacționat cu numeroase companii de tehnologie, „întotdeauna condusă de ceea ce cred că ar fi în beneficiul interesului public”.
În timpul perioadei de reflecție, guvernul olandez a numit-o trimis special pentru start-up-uri, ceea ce a implicat interacțiuni cu o „gamă largă de entități de afaceri, guvernamentale și neguvernamentale”, cu scopul de a promova un „ecosistem favorabil afacerilor și primitor în Olanda”, a spus ea.
Un purtător de cuvânt al Ministerului olandez al Afacerilor Economice afirmă că „Uber nu a fost considerat un start-up în 2015”.
„Apăsați butonul de oprire cât mai curând posibil”
În cazul în care poliția venea la ușă, Uber avea o a doua linie de apărare, după telefoanele date „mai sus”: „kill switch”, care făcea imposibil accesul forțelor de ordine la computerele companiei. Acest lucru ar fi restricționat accesul polițiștilor la datele sensibile ale companiei, cum ar fi listele de șoferi.
Fișierele confirmă știrile anterioare despre „butonul de oprire” și dezvăluie că însuși Kalanick a activat sistemul cel puțin o dată.
„Vă rugăm să apăsați cât mai repede comutatorul de oprire. Accesul trebuie oprit în AMS [Amsterdam]”, se arată într-un e-mail din contul său.
Întrerupătorul a fost folosit și în Canada, Belgia, India, România și Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța.
Uber spune că nu a avut niciun „kill switch conceput pentru a zădărnici anchetele de reglementare nicăieri în lume” de când noul director general a preluat conducerea în 2017.
Un purtător de cuvânt al dlui Kalanick a declarat că acesta nu a autorizat niciodată acțiuni sau programe care să obstrucționeze justiția în nicio țară, iar orice acuzație în acest sens este complet falsă. Acesta a precizat că Uber „a folosit instrumente care protejează proprietatea intelectuală și confidențialitatea clienților săi” și că „aceste protocoale de siguranță nu șterg niciun fel de date sau informații și au fost aprobate de departamentele juridice și de reglementare ale Uber”.
Joe Biden, cronometrat de Kalanick
Pe când era vicepreședinte, Joe Biden, un susținător al Uber la acea vreme, a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul de la Davos, iar Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: „I-am pus pe oamenii mei să-l anunțe că fiecare minut întârziat este un minut mai puțin pe care îl va petrece cu mine!”, se mai arată în dosarele „scăpate”.
Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, șefii Uber s-au întâlnit față în față cu fostul premier al Irlandei, Enda Kenny, cu fostul premier israelian, Benjamin Netanyahu, sau cu fostul ministru de finanțe britanic, George Osborne. Osborne este descris drept un „susținător ferm”, într-unul dintre documente.
