Turcia va majora impozitul pe profit pentru a finanța refacerea după cutremurele majore care au lovit țara în februarie, potrivit unui proiect de lege prezentat în parlament de către Partidul AK, aflat la guvernare, al președintelui Tayyip Erdogan.
Cutremurele din sudul Turciei au ucis peste 50.000 de persoane și au lăsat milioane de oameni fără adăpost. Grupurile de afaceri, economiștii și guvernul au declarat că reconstrucția ar putea costa Turcia peste 100 de miliarde de dolari.
Guvernul a promis că va reconstrui peste 600.000 de locuințe pentru persoanele rămase fără adăpost în urma cutremurelor.
Printre o serie de creșteri de taxe propuse, proiectul de lege crește impozitul pe profit la 25% de la 20% în prezent, în timp ce impozitul pe profit pentru bănci și instituții financiare va crește la 30% de la 25% în prezent.
Pentru a încuraja comerțul exterior, proiectul de lege prevede introducerea unei reduceri de cinci puncte procentuale a impozitului pe profit pentru veniturile din export ale companiilor, potrivit textului proiectului trimis parlamentului.
De asemenea, proiectul de lege ar urma să transfere la banca centrală și partea gestionată de trezorerie a sistemului de conturi de depozit în lire protejate de valută. În cadrul acestui sistem, guvernul și banca centrală îi compensează pe deponenții de lire pentru pierderile cauzate de depreciere. Anul trecut, guvernul a plătit 92,54 miliarde de lire (3,6 miliarde de dolari) de la buget deponenților cu economii în lire în cadrul acestui sistem.
Pierderi considerabile
Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei. Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremurele de luni au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului şi a altor mari oraşe. Analiştii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB.
Pagubele produse zonelor agricole ar putea rezulta în probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, într-o ţară unde indicele preţurilor de consum este deja la aproape 60%. Preferinţa lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat preţurile neancorate şi a dat Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.
