Zi de foc duminică în Turcia, acolo unde au avut loc alegeri prezidențiale. În prezent, conform ultimelor informații, preşedintele în funcţie al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este pe primul loc în scrutinul prezidenţial, însă acesta va fi urmat de turul al doilea, după ce nu a reușit să obțină peste 50% din voturi, pentru prima dată în ultimele două decenii de când este la putere.
Totuși, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), al liderului de la Ankara, a câştigat alegerile parlamentare.
Turcia se îndreaptă spre turul doi al alegerilor prezidențiale
Potrivit rezultatelor oficiale raportate după numărarea a peste 95% din buletinele de vot, Recep Erdogan a obţinut 49,5% din voturi, iar candidatul alianţei opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, are scorul de 44,79%. Sinan Ogan a primit 5,27% din voturi, potrivit publicaţiei Hurriyet.
În cursul zilei de luni vor fi anunţate rezultatele definitive ale scrutinului prezidenţial, care vor fi vizate de contestaţii ale opoziţiei. În contextul în care niciun candidat nu depăşeşte 50% din voturi, Turcia se îndreaptă spre turul al doilea al scrutinului prezidenţial, care va avea loc peste două săptămâni.
Care sunt rezultatele alegerilor parlamentare
De asemenea, în scrutinul parlamentar, pe primul loc se poziţionează tot formaţiunea preşedintelui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, dreapta), cu 35,5% din voturi. Partidul Popular Republican (CHP, centru-stânga), condus de Kemal Kilicdaroglu, a obţinut 25% din voturi, iar Mişcarea Naţionalistă (MHP, dreapta) 10,2%. Partidul Binelui (IYI, centru-dreapta) a obţinut 9,9%, iar Partidul Verzilor şi Viitorului Stângii (YSP, ecologist) 8,73%.
Erdogan spune că ar putea câștiga în continuare
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan spune că ar putea câștiga în continuare alegerile, dar că va respecta decizia națiunii în cazul în care se va ajunge la un al doilea tur de scrutin, peste două săptămâni.
Rezultatele, indiferent dacă vor veni în câteva zile sau după ce va avea loc un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, vor determina dacă un aliat NATO care se află la granița dintre Europa și Asia, dar care se învecinează cu Siria și Iranul, rămâne sub controlul lui Erdogan sau reia calea mai democratică promisă de principalul său rival, liderul opoziției Kemal Kilicdaroglu, scrie AP.
Vorbind în fața susținătorilor din Ankara, Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a declarat că ar putea câștiga în continuare, dar că va respecta decizia națiunii în cazul în care cursa va ajunge la un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni.
„Nu știm încă dacă alegerile s-au încheiat în primul tur. … Dacă națiunea noastră a optat pentru un al doilea tur de scrutin, acest lucru este de asemenea binevenit”, a transmis luni, președintele Turciei, menționând că voturile cetățenilor turci care trăiesc în străinătate trebuie încă numărate. El a obținut 60% din voturile din străinătate în 2018.
Alegerile din acest an s-au axat în mare parte pe probleme interne, cum ar fi economia, drepturile civile și cutremurul din februarie care a ucis peste 50.000 de persoane. Dar națiunile occidentale și investitorii străini au așteptat, de asemenea, rezultatul din cauza conducerii neortodoxe a economiei și a eforturilor adesea mercantile, dar de succes, ale lui Erdogan de a plasa Turcia în centrul negocierilor internaționale.
„Vom câștiga în mod absolut turul al doilea… și vom aduce democrația”, a declarat Kilicdaroglu, 74 de ani, candidatul unei alianțe formate din șase partide, argumentând că Erdogan a pierdut încrederea unei națiuni care cere acum o schimbare.
Autoritatea electorală din Turcia, Consiliul Electoral Suprem, a declarat că a furnizat „instantaneu” cifrele partidelor politice concurente și că va face publice rezultatele după ce numărătoarea va fi finalizată și încheiată. Majoritatea buletinelor de vot de la cei 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot trebuie încă numărate, potrivit consiliului.
Erdogan a guvernat Turcia fie ca prim-ministru, fie ca președinte din 2003. În perioada premergătoare alegerilor, sondajele de opinie au indicat că liderul din ce în ce mai autoritar se află la mică distanță de contracandidatul său.
Candidatul opoziţiei la alegerile prezidenţiale din Turcia, Kemal Kiliçdaroglu, a promis luni victoria taberei sale în turul al doilea al scrutinului (28 mai), perspectivă care pare să se concretizeze în acest moment, transmite AFP.
„Dacă naţiunea noastră cere un al doilea tur, acceptăm cu plăcere. Şi vom câştiga absolut acest al doilea tur”, a declarat candidatul opoziţiei în miezul nopţii, la Ankara, înconjurat de reprezentanţi ai celor şase partide din coaliţia sa.
„Nevoia de schimbare în societate este mai mare de 50%; trebuie neapărat să câştigăm şi să instaurăm democraţia în această ţară”, a spus el, fără a face comentarii despre alegerile legislative care au avut loc concomitent.
Alegeri cruciale pentru Turcia și nu doar pentru ea
După douăzeci de ani de putere necontestată, Recep Tayyip Erdogan doreşte un al treilea mandat prezidențial în alegerile programate duminică, 14 mai. Înfrângerea sa ar marca un nou început pentru populație, care ar câștiga în materie de libertăți, precum și o reînnoire a relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Le Monde.
Pentru prima dată în lunga sa carieră politică, președintele Recep Tayyip Erdogan nu abordează ca favorit alegerile prezidențiale programate duminică în Turcia. La cârma țării de douăzeci de ani, cantorul islamului politic turc luptă pentru un al treilea mandat, sperând să rămână în funcția supremă până în 2028. Un orizont suficient de îndepărtat pentru a-i permite să remodeleze țara după bunul plac. Dorința lui este să construiască „A Doua Republică”, pe care o vrea mai marcată religios, mai autocratică, mai îndepărtată de Occident decât cea fondată de Mustafa Kemal cunoscut sub numele de „Atatürk” în urmă cu o sută de ani.
Kemal Kiliçdaroglu promite că va restabili independența instituției și va reduce rata inflației la o singură cifră. Economia trebuie repusă pe drumul cel bun, la fel și democrația. Mii de prizonieri și exilați speră la o amnistie. Domnul Kiliçdaroglu s-a angajat să-l elibereze pe liderul kurd Selahattin Demirtas, precum și pe patronul Osman Kavala, condamnați pe nedrept de justiţie în baza unor ordine.
Mai pe larg, alianța opoziției urmărește să pună capăt sistemului hiper-prezidențial instituit de Erdogan, în special puterea sa discreționară de a conduce prin decret din palatul său de peste 1.000 de camere ridicate la periferia Ankarei. O clădire supradimensionată pe care opoziția a promis că o va transforma într-un „muzeu al risipei”.
Dacă Erdogan ar pierde aceste alegeri, populația ar câștiga în libertate și în prosperitate, cu condiția ca noul guvern să se angajeze să curețe economia. Un lucru binevenit după douăzeci de ani de putere nedivizată, alternanța ar avea consecințe dincolo de granițele Turciei, marcând un nou început în relațiile cu Uniunea Europeană și Statele Unite. De asemenea, ar trimite un mesaj pozitiv liderilor democrațiilor, arătând că omologii lor populiști duri pot fi învinși la urne, mai arată sursa citată.
