Ancorată în modelul de organizare militară a URSS, Federația Rusă a decis să își modernizeze structurile de forțe, după ce a constatat că modul de conducere a operațiilor este depășit de doctrinele moderne ale Alianței Nord-Atlantice, folosite și de Armata Ucrainei.
La mai bine de un an după ce a invadat țara vecina, Moscova a avut pierderi semnificative de tehnică și mai ales de vieți ale soldaților trimiși pe front.
Schimbări radicale
Reforma de amploare a Armatei Rusiei va începe până la noul an de instrucție, în decembrie, când vor fi formate nucleele de conducere ale noilor structuri, urmând ca acestea să atingă nivelul propus de operaționalizare în anii viitori.
Vor fi formate două regiuni militare, două corpuri de arme întrunite și aeriene, precum și cinci divizii și 26 de brigăzi, informează Defense România, citându-l pe șeful Direcției Principale Organizare-Mobilizare din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, generalul-colonel Evgheni Burdinski.
Cine e Șoigu
Originar din regiunea Tuva din Rusia, Șoigu, de profesie inginer constructor, a ajuns la Moscova în perioada destrămării Uniunii Sovietice, devenind ministrul pentru situații de urgență. În timpul anilor 1990 și 2000, el și-a câștigat o reputație de om implicat, vizitând locurile unde au avut loc dezastre naturale și atentate teroriste și discutând față în față cu oamenii, ceea ce i-a adus popularitate la nivel național, potrivit Foreign Affairs.
Șoigu are distincția de a fi una dintre puținele persoane din guvernul rus care a deținut o funcție de conducere de la prăbușirea URSS, a declarat pentru Fox News Dmitri Gorenburg, doctor în științe militare, un expert militar rus. „Dacă vă uitați la cei care au fost în roluri de ministru în 1999 și care mai sunt încă în funcție acum, există doar două nume: unul este Șoigu, celălalt este Putin”, a explicat Gorenburg.
Și Șoigu vrea asta
El a remarcat faptul că misiunea principală din acest an constă în selectarea cetățenilor pentru serviciul militar pe bază de contract, inclusiv în unitățile înregistrate, precum și punerea în aplicare a normei de recrutare a cetățenilor pentru îndeplinirea serviciului militar obligatoriu.
Necesitatea creării în anul 2023 a două asociații teritorial-strategice interspecifice ale forțelor armate, respectiv regiunile militare Moscova și Leningrad, a fost subliniată încă din luna decembrie de către ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu.
El a menționat că astfel de acțiuni sunt cauzate de dorința NATO de a-și construi potențialul militar în apropierea granițelor ruse, precum și de extinderea Alianței Nord-Atlantice prin acceptarea Finlandei și Suediei.
Mai repede, mai suplu
Pe lângă reformele administrative, ministrul rus al apărării a declarat că va consolida capacitățile de luptă ale forțelor navale, aerospațiale și de rachete strategice. Rusia și-a înăsprit și legea recrutării, inclusiv prin introducerea de documente militare electronice.
Conform noii legislații, cererile de recrutare vor fi considerate a fi transmise de îndată ce apar pe portalul guvernamental /Gosuslugi/, utilizat pe scară largă de ruși pentru a plăti facturile, și vor fi considerate primite oficial de un potențial recrut după o săptămână.
Cine e Șoigu
Originar din regiunea Tuva din Rusia, Șoigu, de profesie inginer constructor, a ajuns la Moscova în perioada destrămării Uniunii Sovietice, devenind ministrul pentru situații de urgență. În timpul anilor 1990 și 2000, el și-a câștigat o reputație de om implicat, vizitând locurile unde au avut loc dezastre naturale și atentate teroriste și discutând față în față cu oamenii, ceea ce i-a adus popularitate la nivel național, potrivit Foreign Affairs.
Șoigu are distincția de a fi una dintre puținele persoane din guvernul rus care a deținut o funcție de conducere de la prăbușirea URSS, a declarat pentru Fox News Dmitri Gorenburg, doctor în științe militare, un expert militar rus. „Dacă vă uitați la cei care au fost în roluri de ministru în 1999 și care mai sunt încă în funcție acum, există doar două nume: unul este Șoigu, celălalt este Putin”, a explicat Gorenburg.
