Un „dinozaur pitic” a trăit pe insula preistorică descoperită în Transilvania. Pentru „regula insulei”, care presupune că animalele care evoluează pe insule devin mai mici decât omologii lor de pe continent, noua specie de „dinozaur pitic” oferă și mai multe dovezi.
Transilvania, „țara” vampirilor, vârcolacilor și…dinozaurilor, potrivit unui nou studiu
Când se vorbește de Transilvania, România, gândul oricui se îndreaptă către un loc populat de vampiri și vârcolaci. Dar, acum, pe listă, alături de vampiri și vârcolaci, pot fi adăugați și „dinozaurii pitici”, pentru că un grup de cercetători a identificat recent o nouă specie de dinozaur din regiune, numind-o Transylvanosaurus platycephalus sau „reptilă cu cap plat din Transilvania”.
Iar această „reptilă cu cap plat din Transilvania” face parte dintr-un grup de dinozauri pitici care au evoluat pentru a fi mult mai mici decât rudele lor.
T. platycephalus a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani
Dinozaurul T. platycephalus, un membru al familiei Rhabdodontidae (un grup de dinozauri ornitopode erbivori) a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani în perioada Cretacicului târziu (cu 145 milioane până la 66 milioane de ani în urmă).
La acel moment, plantele cu flori evoluaseră și odată cu ele au evoluat și primii polenizatori, iar strămoșii străvechi ai păsărilor tocmai începeau să experimenteze zborul.
Supercontinentul masiv Pangea s-a împărțit în câteva continente mai mici, iar Europa era un arhipelag de insule tropicale, mai mult ca Indonezia modernă sau Galapagos.
Noi date potrivit noul studiu publicat pe 23 noiembrie 2022
În data de 23 noiembrie 2022, un nou studiu a fost publicat online în Journal of Vertebrate Paleontolog, în care cercetătorii au descris noile specii descoperite din fragmente osoase de pe frunte și din partea inferioară a spatelui a craniului. Și potrivit studiului, în viață, T. platycephalus ar fi măsurat doar 6,5 picioare (2 metri) lungime. Avea un cap lat și plat și trăia alături de alte reptile, precum crocodilii și țestoasele.
Cercetări anterioare au sgerat că diversitatea dinozaurilor a scăzut semnificativ în acel moment al istoriei Pământului, chiar înainte de extincția în masă care a pus capăt Cretacicului.
Însă, această nouă descoperire poate sugera că diverse forme de dinozaur au fost încă o parte foarte mare din peisajul Europei Cretacice.
Într-un comunicat, Felix Augustin, autorul principal al studiului și candidat la doctorat la Universitatea din Tübingen din Germania, a declarat: „Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită că fauna Cretacicului târziu avea o diversitate scăzută în Europa”.
Iar dimensiunea redusă a dinozaurului îl face cel mai nou membru al așa-numitei familii de dinozauri pitici găsit în regiunea Hațegului din România (Transilvania este numele istoric și cultural al regiunii din centrul României).
Dinozaurii din Hațeg i-a captivat pe oamenii de știință
Acești dinozaurii pitici din Hateg sunt un grup infam de dinozauri care i-au captivat pe paleontologi de la descoperirea lor la începutul secolului al XX-lea.
Un alt grup de cercetători a stabilit, în anul 2010, că în timpul Cretacicului târziu, o insulă cu o suprafață de aproximativ 30.900 de mile pătrate (80.000 de kilometri pătrați) se afla în regiunea Hateg, unde au fost găsiți acești dinozauri pitici.
De obicei, insulele produc specii mai mici decât de obicei. De exemplu, în vremurile noastre, au fost identificați:
- lemuri pitici pe o insulă din nordul Madagascarului
- vulpi pitici în insulele Canalului California
- elefanți pitici și hippopotami pitici (care acum 10 ani trăiau pe insule din Marea Mediterană).
De asemenea, într-un studiu publicat în anul 2021, în revista Nature Ecology and Evolution, cercetătorii au analizat mii de rapoarte privind modificările dimensiunii corpului pentru peste o mie de specii și au descoperit că „regula insulei” este în general valabilă (de-a lungul generațiilor, animalele mari tind să devină mai mici atunci când sunt izolate pe o insula).
În spatele motivului pentru care animalele se micșorează pe o insulă, există o serie de ipoteze
De exemplu, în anul 2016, antropologul evoluționist Caitlin Schrein a scris, în revista de antropologie Sapiens, că s-ar putea ca lipsa prădătorilor mari să permită animalelor să rămână mici. Potrivit acestuia, ecosistemele insulare pot oferi mai puțină varietate în hrană, ceea ce poate duce la încetinirea creșterii la unele animale. Iar, dacă nu există prădători mari pe insulă, acele animale mai mici nu vor fi îndepărtate din populație.
În timpul Cretacicului târziu, dinozaurii Rhabdodontidae au fost cele mai comune ierbivore mici până la mijlocii în ceea ce este acum Europa.
Rudele lui T. Platycephalus au fost găsite în Franța
În noul studiu, cercetătorii au remarcat că rudele lui T. platycephalus au fost găsite în Franța de astăzi, care la acea vreme ar fi fost o insulă separată.
Potrivit lui Augustin, pe măsură ce arhipelagul s-a format și nivelul mării a fluctuat, podurile terestre dintre insule ar fi putut permite dinozaurilor să se răspândească și să evolueze izolat unul de celălalt. Și s-ar putea chiar să se fi dispersat între insule înotând pe distanțe scurte. Iar, dinozaurii „aveau picioare puternice și o coadă puternică. Majoritatea speciilor, în special reptilele, pot înota de la naștere”, citează livescience.com.
