Danemarca și Olanda au convenit să doneze Ucrainei avioane de luptă F-16, primele livrări urmând să aibă loc în jurul Anului Nou. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat la 20 august 2023 că Danemarca va livra 19 avioane în total, iar primele șase vor fi trimise Ucrainei în jurul Anului Nou, urmate de opt în 2024 și cinci în anul următor.
Olanda are 42 de F-16 disponibile în total, dar nu a decis încă dacă toate vor fi donate. În urma deciziei Danemarcei, ambasadorul Rusiei în această țară, Vladimir Barbin, a avertizat cu privire la o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina.
„Faptul că Danemarca a decis acum să doneze 19 avioane F-16 Ucrainei duce la o escaladare a conflictului”, a declarat ambasadorul rus Vladimir Barbin într-o declarație citată de agenția de presă Ritzau. După cum vom vedea în narațiunea următoare, ambasadorul rus vorbea probabil cu toată seriozitatea.
Escaladare sau dramă?
SUA au luat o decizie de principiu de a permite transferul de avioane de luptă F-16 către Ucraina la 19 mai 2023, când președintele Joe Biden i-a informat pe liderii G-7 că SUA vor sprijini o inițiativă a aliaților de a antrena piloții ucraineni pentru a pilota avioane de luptă NATO, inclusiv F-16.
La 19 august, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că a început pregătirea piloților ucraineni și a personalului de sprijin pentru F-16. Programul de pregătire va dura cel puțin șase luni. Reznikov s-a referit în mod clar la pregătirea pregătitoare, inclusiv la cursuri de limba engleză, nu la pregătirea specifică de zbor sau de întreținere a F-16.
Faptul că antrenamentul pregătitor abia a început, dar premierul Danemarcei face aluzie la transferul a șase avioane de luptă F-16 către Ucraina în decembrie, peste doar patru luni, sugerează că ar putea fi vorba de un joc de teatru.
„Suntem de acord să transferăm avioane F-16 Ucrainei și Forțelor Aeriene ucrainene, în strânsă cooperare cu SUA și alți parteneri, atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru un astfel de transfer. Condițiile includ, dar nu se limitează la, personal ucrainean F-16 selectat, testat și antrenat cu succes, precum și autorizațiile, infrastructura și logistica necesare”, se menționează în documentul oficial.
Teatralitatea sugerează că NATO nu urmărește o escaladare imediată, ci mai degrabă optează pentru o abordare menită să forțeze Rusia să vină la masa negocierilor. Nu pentru că Rusia pierde războiul, ci pentru că Occidentul și-a dat seama, în sfârșit, că Ucraina ar putea pierde războiul.
Un termen realist pentru programul operațional este mijlocul anului viitor sau chiar mai târziu
În ultimele două săptămâni, mass-media occidentală, într-o răsturnare de situație dramatică, a început să raporteze că Ucraina ar putea să nu fie capabilă să atingă obiectivele pe care și le-a stabilit pentru contraofensiva sa, sugerând că liderii SUA și NATO caută o rampă de ieșire.
În același timp, Rusia, care anterior a fost întotdeauna favorabilă negocierilor de pace, pare să-și fi înăsprit poziția în această privință.
Într-o declarație recentă, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dimitri Medvedev, a declarat: că „nu trebuie să ne oprim până când actualul stat ucrainean, inerent terorist, nu va fi complet dezmembrat. Acesta trebuie distrus până la pământ. Sau, mai degrabă, pentru ca nici măcar cenușa din el să nu rămână. Pentru ca această abominație să nu mai poată, sub nicio formă, să renască”, potrivit EurAsian Times.
Chiar și mereu afabilul Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, răspunzând la recentele „propuneri de pace” din partea Occidentului, a declarat: „Considerăm că apelurile ipocrite ale occidentalilor la discuții sunt o manevră tactică pentru a câștiga timp, oferindu-le încă o dată trupelor ucrainene epuizate un răgaz și posibilitatea de a se regrupa și de a trimite mai multe arme și muniții”.
