În seara de 31 martie, aproximativ o sută de oameni s-au reunit în Sala Luceafărul, fostă Cinema Pro, de pe strada centrală bucureșteană Ion Ghica. Ceea ce i-a adus împreună a fost lansarea filmului „Ținutul Anei”, în regia și cu scenariul lui Leonardo Tonitza.
Toți participanții la proiecție au intrat pe bază de invitație. Scopul lansării nu a fost deci profitul, ci transmiterea de informații legate de mitologia și fenomenologia din Munții Buzăului persoanelor care au descoperit un interes pentru acest subiect și care vor să aprofundeze posibilitățile.
Fotgrama Ținutul Anei Credit imagine Manu Ionescu
Leonardo Tonitza: „Ana, palindromul perfect”
Un subiect important în cercetarea lui Leonardo Tonitza a fost conceptul zeiței-mamă, care domina imaginarul mitologic al epocii neolitice. În studiile sale, istoricul și regizorul de documentar a descoperit elemente din imaginarul precreștin în zona Munților Buzăului. A amintit totodată de Ana, un nume asociat cu divinitatea în mai multe culturi – un nume pe care-l asociază cu o mitologie universală. Paralela între Ana ca divinitate-mamă și Ana ca personaj al mitului jertfei pentru creație a reprezentat una dintre liniile directoare ale studiilor pe care le-a întreprins.
El a vorbit și despre o conferință desfășurată la Sibiu, în anul 2003, în timpul căreia s-a cristalizat pentru prima dată ideea documentarului care ne-a fost arătat în data de 31 martie 2023. În cadrul acelei conferințe, domnul Tonitza și alți istorici cu interese similare încercau să contureze profilul ceremoniilor sacre care se desfășurau într-o epocă premergătoare scrisului. „Fiecare contribuia cum putea… eu am contribuit cu conceptul de fotă, specific idolilor divintății-mamă în neolitic”, și-a amintit acesta, în cadrul interviului pe care i l-am luat. Așadar, documentarul a reprezentat o muncă practică de cinci ani, însă el reprezintă o muncă de gândire care depășește două decenii.
Leon Zăgrean: „Facem invizibilul vizibil”
Dat fiind faptul că acest domeniu de cercetare reprezintă o nișă, lansarea a fost una restrânsă. Cel puțin din punctul de vedere al publicității; din punctul de vedere al numerelor, sala s-a dovedit a fi plină până aproape de refuz. În scurtul mesaj introductiv pe care l-a pronunțat înaintea proiecției, Leonardo Tonitza a amintit că, cel mai probabil, acest documentar nu va rula de multe ori în cinematografele bucureștene sau din restul țării.
A fost interesant de remarcat că mulţi dintre pasionaţii de acest subiect provin din mediul universitar, dar nu neapărat din domeniul etnologiei sau al istoriei mentalităţilor ori arheologiei. Unul dintre cei mai vocali susţinători ai proiectului este prof. univ. dr. Leon Zăgrean, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Întrebat despre controversele pe care le-a declanșat în timpul aparițiilor sale mediatice, prof. univ. dr. Leon Zăgrean a spus că ceea ce îl interesează nu este „ezoterism, ci facerea invizibilului vizibil”.
