În timp ce se lucra la modernizarea drumului național Crasna-Huși, muncitorii au descoperit fosilele unor broaște țestoase de uscat.
Țestoasele străvechi de la Crețești – Vaslui, găsite în timpul unor săpături la drumul național, analizate de specialiști și expuse la muzeul din Bârlad
„Un material deosebit de bogat, cu fosile ale unor țestoase de uscat apropiate sistematic de țestoasa dobrogeană Testudo graeca, a fost recuperat de la Crețești, Județul Vaslui, grație supravegherii lucrărilor de modernizare a drumului național Crasna-Huși, de către specialiștii Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad”, spune prof. univ. dr. Vlad Codrea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
Pe lângă numărul mare de indivizi din aceeași specie, pe baza detaliilor anatomice impecabil conservate (unele carapace păstrând în conexiune și craniile, dar și elementele scutului osificat protector al membrelor), a fost descrisă o specie nouă de țestoasă, Testudo lohanica, numită așa de către paleontologii care au studiat fosilele – din Spania, Argentina și România, reprezentată de Prof. Dr. Vlad Codrea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Numele speciei a fost stabilit de paleontologul clujean după Valea Lohanului, pe malul căreia se află locul fosilifer de la Crețești, după cum spun specialiștii Muzeului din Bârlad.
Datele publicate recent în prestigioasa revistă Journal of Systematic Palaeontology oferă detalii extrem de exacte privitoare la forma craniului, cu elemente care până acum nu au fost niciodată semnalate de la vreo altă formă fosilă a genului în discuție.
Vârsta rocilor de la Crețești, în care țestoasele s-au fosilizat este estimată la 7-8 milioane de ani. În acele timpuri, zona în care se află astăzi localitatea amintită era o câmpie fluvială, acoperită dominant de plante ierboase.
Alături de țestoase, aici viețuiau, după cum spun arheologii, cai primitivi tridactili, rinoceri, porci sălbatici, iepuri, gazele, hiene, mastodonți sau girafe.
În acele timpuri au avut loc numeroase viituri, țestoasele descoperite în zilele noastre ”pierind brutal, înecate”, după cum menționează aceleași surse.
Fosilele, unice prin aspectele menționate anterior, pot fi admirate, în colecțiile muzeului bârlădean, de către publicul larg.
