Nu mai este de mult un secret faptul că în marile orașe din țară se construiește mult. Însă, mulți nu prea iau în calcul confortul viitorilor proprietari și chiar încalcă legea în ceea ce privește mărimea suprafeței utile.
Neregulile le știe toată lumea! Multe blocuri de peste 10 etaje răsar ca ciupercile după ploaie și mai sunt construite și la mică distanță unul de altul. Acest fapt limitează lumina naturală în locuințe sau accesul serviciilor de urgență, pe lângă faptul că nu păstrează distanța legală între imobile și, mai mult, vecinii de blocuri pot vedea unul în casa celuilalt.
Apoi, lista poate continua: locuri de parcare insuficiente, zone de verdeață aproape inexistente, fără parcuri pentru copii, grădinițe sau școli, și, uneori, fără posibilități de dezvoltare pentru zone comerciale. Însă, marea și principal problem o reprezintă faptulc ă unele apartamente au suprafața utilă mai mică decât permite legea, susține patrupereti.ro.
Teoretic, locuințele din România se construiesc pe baza Legii 114 din 11 octombrie 1996, cunoscută și drept Legea locuinței. Aici există și un tabel cu suprafețele minimale pe care trebuie să le aibă locuințele din România și o serie de mențiuni importante legate, într-un fel sau altul, tot de suprafețe.
Cele mai importante aspect de care să ții cont
* balconul NU este inclus în suprafața minimă utilă, dar este inclus în suprafața minimă construită;
* lățimea minimă de circulație a coridoarelor din interiorul locuinței este de 1.2 metri;
* înălțimea minimă a camerelor de locuit este de 2.55 metri, cu excepția mansardelor;
* baia trebuie să aibă un spațiu dedicat pentru mașina de spălat și o configurație care să permită accesul la cadă pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile;
* suprafața totală construită poate avea abateri de până la 10%, în funcție de amplasamentul locuinței.
Cum te pot păcăli dezvoltatorii
Unii dezvoltatori imobiliari apelează la o serie de „artificii” pentru a pretinde că locuințele respectă legislația.
* Suprafața minimă de 2.5 metri pătrați pentru locul de luat masa se adaugă la bucătărie sau la living. Prin urmare, dacă locul de luat masa este în bucătărie, atunci suprafața minimă a bucătăriei unei garsoniere trebuie să fie, de fapt, de 7.5 metri pătrați: 5 mp pentru bucătărie și 2.5 mp pentru locul de luat masa. Implicit, dacă locul de luat masa este în living, atunci livingul unei garsoniere trebuie să aibă minim 20.5 metri pătrați: 18 mp pentru living și 2.5 mp pentru locul de luat masa. Unii dezvoltatori vând locuințe cu o bucătărie de 6 metri pătrați care include și locul de luat masa și pretind că respectă legea, pentru că “suprafața minimă este de 5 metri pătrați”. La fel se poate întâmpla și în cazul livingului.
* Unii dezvoltatori “uită” să aloce spații de depozitare pentru locuință și construiesc holuri foarte înguste unde efectiv nu ai unde să-ți lași încălțămintea sau hainele de iarnă, deși legea prevede un spațiu de depozitare de cel puțin 2 metri pătrați.
* Unii dezvoltatori includ suprafața balconului în suprafața livingului, pentru a lăsa impresia că livingul este mult mai mare decât în realitate, în ciuda faptului că acest lucru este interzis prin lege.
* În cazul apartamentelor cu bucătării open-space, unii dezvoltatori menționează doar suprafața utilă cumulată a bucătăriei și livingului, pentru ca numărul să fie mai mare. În realitate se poate întâmpla ca suprafața combinată să fie mult mai mică decât cea permisă de lege pentru bucătărie, living și locul de luat masa.
Legea este în vigoare, dar nu mai este aplicabilă
Această problemă a nerespectării suprafețelor minime pentru locuințe nu este deloc una nouă, iar fenomenul s-a amplificat în special după apariția programului Prima Casă, care între timp a devenit Noua Casă. Într-un reportaj realizat de Pro TV în 2017, reprezentanții dezvoltatorilor imobiliari admiteau că legea este pur și simplu ignorată atât de unele primării, cât și de unii dezvoltatori.
„Este o lege căzută în desuetitudine. Juridic ea este încă în vigoare, dar nu mai este aplicabilă. Este o opinie pe care o împărtășesc și primăriile, cele care emit autorizațiile. Atât timp cât există o autorizație valabilă, noi (n.r – dezvoltatorii) nu vedem o problemă.”, declara Bogdan Ivan, Secretarul General al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis.
