Printr-o decizie a procurorilor DNA, împotriva fostului premier Călin Popescu Tăriceanu a început urmărirea penală ceea ce i se atribuie calitatea de inculpate în dosarul în care este acuzat de luare de mită de la companii austriece pentru a le acorda sprijinul în procedurile contractuale dintre acestea și statul român.
Care sunt acuzațiile DNA
Pe cale de consecință, „inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins (în cursul anului 2007) și ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță, în schimbul exercitării atribuțiilor sale în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”, notează DNA.
Așadar, potrivit procurorilor DNA, Tăriceanu ar fi pretins în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), o important sumă de bani.
Menționăm, că intermediarul lui Tăriceanu a solicitat în numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor adiționale/plăților la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru.
Fapta de primire de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acțiuni de primire (la 07.11.2008 a sumei de 500.000 USD și la 25.11.2008 a sumei de 300.000 USD).
Suma totală de 800.000 USD, reprezentând comisionul plătit de reprezentanții firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanță.
În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunerea de
Date din rechizitoriul DNA
Procurorii DNA prezintă pe larg schema efectivă prin care fostul premier ar fi primit efectiv sumele de bani, respectiv prin folosirea unor firme off-shore create de persoane interpuse.
„Remiterea foloaselor materiale către prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu
Pentru transferul comisionului promis demnitarului român au fost folosite mai multe companii offshore, de înmatricularea cărora s-a ocupat (…), persoana care realizase legătura dintre (…) și (…).
Astfel, din documentele transmise de autoritățile judiciare din Austria rezultă că în cursul anului 2008 au fost înființate companiile (…) LLC, având ca beneficiar real pe (…) și (…) LLC, având ca beneficiari reali pe (…) și (…). Ambele societăți au fost înregistrate în Washington D.C. SUA și au deschis conturi bancare la (…) Austria, manager de cont fiind desemnat (…).
La data de 18.09.2008 între companiile (…) GesmbH (reprezentată de (…), (…) și (…)) și (…) LLC (societatea controlată de (…)), în calitate de Furnizor, a fost încheiat un Contract de servicii de consultanță, având ca obiect subcontractarea unor servicii pe care (…) ar fi avut obligația să le presteze către Secretariatul General al Guvernului.
Valoarea contractului era de 11.500.268 USD, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din valoarea totală a actului adițional nr. 3 semnat între Guvernul României și (…) GmbH Austria în baza H.G. nr. 1193/2008. Urmare a acestui contract, (…) LLC a emis 14 facturi, plătite integral de (…).
La data de 05.11.2008, (…) a solicitat servicii adiționale de la (…) printr-o cerere de ofertă de preț semnată de (…), iar la 19.11.2008 (…) a formulat o ofertă de 9.400.215$, care reprezintă aproximativ 35% din valoarea totală a actului adițional nr. 4 semnat între Guvernul României și (…) GmbH Austria în baza H.G. nr. 1451/2008. Pentru aceste servicii nu a fost încheiat un alt contract, dar (…) a achitat integral facturile emise de (…) LLC .
În baza acestor contracte, în perioada 09.10.2008 – 04.02.2009 (…) GesmbH a efectuat plăți în valoare totală de 17.556.403 USD către (…) LLC.
Sumele plătite proveneau de la (…) GesmbH Viena, Austria, iar din 07.01.2009, sumele proveneau și dintr-un contract de factoring prin care (…) GesmbH a cesionat către banca (…) creanța deținută față de statul român conform actelor adiționale.
Din probele administrate în cauză, rezultă că serviciile nu au fost niciodată prestate, contractele fiind încheiate exclusiv pentru a justifica plata sumelor care fac obiectul infracțiunii de corupție. Caracterul fictiv al contractelor rezultă din (…) , din natura serviciilor care făceau obiectul convenției și a fost constatat și de compania(…), care a sesizat autoritățile judiciare austriece, cauza fiind transferată către autoritățile române și conexată la prezenta cauză”, se arată în rechizitoriul DNA ajuns la ICCJ.
Traseul banilor și sumele încasate
„Subsecvent, (…) LLC a efectuat plăți în valoare de 2.581.519 USD către (…) LLC (1.050.519 USD la 16.10.2008, 581.000 USD la 06.11.2008, 600.000 USD la 24.11.2008, 350.000 USD la 16.12.2008).
Pentru plata acestor servicii, (…) LLC a emis facturi în care a menționat în mod fictiv că ar fi executat în beneficiul (…) LLC o parte din serviciile IT menționate anterior (Active Directory Infrastructure Design), subcontractate de la (…).
În condițiile în care (…) și (…), beneficiarii reali ai (…) LLC, nu aveau cunoștințe de informatică, compania nu avea angajați, nu a avut alți clienți și alte încasări, iar beneficiarul acestor servicii a arătat că ele nu au fost niciodată prestate, rezultă cu evidență că acest contract are la rândul său caracter fictiv.
Sumele plătite de (…) reprezintă comisionul promis cu ocazia înțelegerii realizate în cursul anului 2007. În acest sens, trebuie remarcat că suma încasată de (…) LLC reprezintă aproximativ 10% din valoarea fără TVA a actelor adiționale nr. 2 și 3, care făceau obiectul Hotărârilor de Guvern nr. 634/2008 și 1193/2008, corespunzător înțelegerii încheiate între (…), (…) și (…).
Comisionul cuvenit pentru actul adițional nr. 4 nu a mai fost transferat, întrucât la data de 22.12.2008 a fost instalat un nou guvern, condus de un alt prim – ministru, iar statul român nu a mai efectuat plata corespunzătoare acestui act adițional.
O parte din suma încasată de (…) LLC a intrat în patrimoniul personal al lui (…) și (…), în schimbul contribuției pe care au avut-o la săvârșirea infracțiunii de corupție. Astfel, suma de 859.000 EUR a fost transferată către compania (…) Corp. înregistrată în Seychelles, al cărei beneficiar real este (…), iar 530.000 EUR către compania (…) LTD înregistrată în Seychelles, al cărei beneficiar real este (…).
Diferența a fost utilizată în folosul lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru plata serviciilor de consultanță politică de care acesta a beneficiat.
Din sumele încasate de (…) de la (…), (…) a dispus plata sumei de 800.000 USD (500.000 USD la 07.11.2008 și 300.000 USD la 25.11.2008, cu aceiași justificare ”payment of invoice No.067-08”), către compania (…) din Insulele Virgine Britanice, sumă reprezentând plata parțială a datoriei pe care o avea față de această companie prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu, în urma prestării serviciilor de consultanță de către (…), (…), (…) și (…).
Plățile s-au realizat în contul deschis de (…) la banca (…)din Elveția, menționat în mesajele de poștă electronică transmise de consultanții politici, iar datele efectuării plăților corespund solicitărilor transmise de aceștia, ceea ce demonstrează că sumele reprezintă contravaloarea serviciilor de consultanță politică.
Astfel, la data de 07.10.2008, (…), secretarul lui (…), i-a trimis prin e-mail lui (…) un model de contract, nedatat, în baza căruia o companie nenumită urma să achite suma de 500.000 USD companiei (…) LTD, în contul numărul (…) deschis la (…), pentru servicii de consultanță în țări ale Europei Centrale și de Est.
(…) a remis aceste date lui (…), iar la data de 07.11.2008 (…) a dispus plata aceleiași sume de 500.000 USD din contul (…) LLC în contul bancar indicat de (…), al (…), cu justificarea ”payment of invoice No. (…)”. Pentru justificarea plății a fost atașată o factură emisă de (…) LTD ”invoice No. (…)”, conținând aceleași mențiuni ca și în contractul transmis de (…) lui (…), respectiv consultanță în Europa Centrală și de Est.
La data de 25.11.2008, (…) a dispus efectuarea unei alte plăți către (…), în cuantum de 300.000 USD, în același cont bancar, iar explicația menționată pe factură face referire la același tip de servicii de consultanță în Europa Centrală și de Est.
Faptul că (…) a realizat plățile din contul (…) LLC la indicația lui (…) rezultă și din (…). Astfel, la data 30.12.2008 (…) LLC a realizat o plată în cuantum de 40.000 EUR către (…) Gmbh, firmă în care (…) avea calitatea de asociat. (…).
Trebuie remarcat și faptul că nici (…) și (…), administratorii companiei (…), nu îl cunoșteau pe (…), astfel încât nu există nicio altă justificare pentru plățile realizate. Mai mult, (…) nu a desfășurat activități economice, astfel încât nu avea de ce să achiziționeze servicii de consultanță de la (…)”, se mai arată n rechizitoriu.
Probe directe pentru dolarii din contul interpus
„În concluzie, astfel cum au fost arătate mai sus, există probe directe privind primirea, la datele de 07.11.2008 și 25.11.2008, de către Prim-Ministrul Călin Popescu Tăriceanu, a foloaselor materiale constând în plata către (…) LTD a serviciilor de consultanță în valoare de 800.000 USD, de la reprezentanții companiei austriece (…) GmbH, prin intermediul firmei lui (…), în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008 (…).
Din analiza coroborată a acestor probe rezultă că suma de 800.000 USD plătită de (…) LLC către (…) LTD reprezintă în realitate contravaloarea serviciilor de consultanță prestate în favoarea lui Călin Popescu Tăriceanu și au avut ca efect stingerea unei părți a datoriei personale pe care acesta și-o asumase prin acceptarea ofertei comerciale.
Astfel, stingerea datoriei reprezintă un folos material primit de Călin Popescu Tăriceanu de la (…) GmbH în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în calitate de prim-ministru pentru adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”, Se mai arată în documentul DNA.
