Având în vedere că un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub nivelul mării, țara se bazează pe barajele și barierele împotriva furtunilor pentru a reține apele. Dar cum se adaptează olandezii la această amenințare?
Olandezii nu sunt străini de rezistența la valuri. De ani de zile, această țară inundată a făcut față amenințării creșterii nivelului mării cu o infrastructură ambițioasă. A fost concepută pentru a ține apele la distanță.
Un astfel de exemplu este bariera de protecție împotriva valurilor de furtună Maeslant de pe Nieuwe Waterweg, în Olanda de Sud. Construită între 1991 și 1997, aceasta face parte din Delta Works. A fost concepută pentru a răspunde previziunilor privind nivelul apei calculate de un sistem informatic centralizat.
Bariera se închide automat atunci când Rotterdam este amenințat de inundații. Protejează astfel un milion și jumătate de persoane. Mai exact, porțile se închid dacă se estimează că apa va crește cu trei metri sau mai mult.
Nivelul mării e în creştere, dar şi temerile
Potrivit lui Marc Walraven, consilier principal al barierei Stormsurge, bariera a fost proiectată având în vedere creșterea nivelului mării. Aceasta a fost concepută pentru a avea o durată de viață practică de aproximativ 100 de ani. Este capabilă să reziste la o creștere de cinci metri înainte de a fi necesare schimbări semnificative.
„În realitate, am închis de două ori în 25 de ani. Ne așteptăm să ne închidem mai des în viitor, bineînțeles… Ne-am confruntat cu o creștere de aproximativ 50 cm a nivelului mării. Dar, bineînțeles, nu putem prezice exact viitorul, așa că ne așteptăm să trebuiască să facem posibile modificări cândva între 2060 și 2090”, spune el.
Bariera este testată o dată pe an, atrăgând o mulțime de sute de oameni.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, nivelul mării crește în prezent de două ori mai repede decât în secolul XX.
Ţara care va fi scufundată pe repede-înainte
În octombrie 2021, Institutul Meteorologic Regal Olandez (KNMI) a publicat un raport în care se afirmă că ratele inițiale de calcul ale creșterii apelor au fost subestimate.
„Dacă nu reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nivelul mării în largul coastelor olandeze ar putea crește cu 1,2 metri în jurul anului 2100, comparativ cu începutul acestui secol. Dacă se va accelera topirea calotei glaciare antarctice de la Polul Sud, se întrevede chiar și o creștere de 2 metri a nivelului mării în 2100. În 2014, KNMI a calculat că limita ar fi de un metru în 2100. Așadar, creșterea calculată a nivelului mării a fost acum revizuită în sus.”
Cu toate acestea, strategia veche de secole a barajelor, digurilor și a valurilor de furtună ar putea să nu fie singura soluție pentru protejarea viitorului Țărilor de Jos.
Măsuri pentru a salva Ţările de Jos
Inovarea este văzută ca răspuns și de un antreprenor local.
Situată în Merwehave, ferma plutitoare din Rotterdam este prima din lume și este considerată unul dintre numeroasele exemple de inovație ecologică din Țările de Jos.
Aceasta găzduiește 40 de vaci, al căror lapte este procesat sub punte. Ideea s-a născut după ce uraganul Sandy a lovit New York-ul în 2012 – iar mâncarea s-a epuizat rapid.
„Furnizarea de alimente într-un oraș se bazează în mare măsură pe logistică. Iar dacă ceva se inundă, nu mai există logistică”, a explicat Minke van Wingerden, co-fondatorul Fermei plutitoare. „Apoi ne-a venit ideea că, dacă construiești într-un mod adaptat la schimbările climatice, adică te deplasezi în sus și în jos odată cu mareea, pe apă, ești mai puțin dependent de logistică”.
Această idee se răspândește – Singapore și Dubai și-au exprimat interesul de a deschide propriile ferme plutitoare.
Între timp, în timp ce Țările de Jos continuă să se adapteze la criza climatică, bariere precum Maeslantkering dau oamenilor încredere că pot face față unui viitor mereu incert, titrează Euronews.
