Peste 350 de persoane vor fi audiate miercuri la sediul DIICOT – Structura Centrală şi sediile mai multor structuri din cadrul Poliţiei. Acest lucru se întâmplă după percheziţiile efectuate în Capitală şi judeţele Olt, Vâlcea, Argeş, Caraş-Severin şi Ilfov, într-o cauză vizând destructurarea unei grupări care a înşelat mai multe instituţii şi autorităţi publice din România prin fraude informatice, prejudiciul fiind de peste 7 milioane de euro.
Conform unui comunicat al DIICOT, membrii acestei grupări sunt acuzaţi de înşelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi complicitate la aceste infracţiuni.
În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu sfârşitul anului 2015, pe teritoriul României s-a constituit un grup infracţional organizat în vederea spălării sumelor de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi fraudă informatică.
În perioada 2016 – 2021, structura grupului s-a modificat periodic prin aderarea la grup a mai multor racolatori şi cărăuşi de bani, însă nucleul grupării a rămas acelaşi, legăturile dintre membrii principali bazându-se în principal pe încredere reciprocă.
Procurorii susţin că liderul grupării era cel care ţinea legătura cu autorii infracţiunilor de înşelăciune şi fraudă informatică, cărora le furniza datele necesare transferării sumelor de bani obţinute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate sau virate în urma acţiunilor specifice infracţiunii de fraudă informatică. De asemenea, îi coordona pe ceilalţi membri ai grupării, stabilindu-le roluri bine determinate.
O parte semnificativă a sumelor de bani spălate de către gruparea infracţională au fost virate de către persoane vătămate din România şi din străinătate, în special din Spania, de regulă autorităţi publice, instituţii publice şi instituţii de interes public, în urma acţiunilor de inducere în eroare a angajaţilor acestora.
Membrii grupării contactau telefonic persoana vătămată şi îşi atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plăţile aferente facturilor scadente şi viitoare. La scurt timp după finalizarea discuţiei telefonice, persoana vătămată primea un mesaj email care conţinea o adresă purtând antetul furnizorului şi eventual numele şi semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăţilor facturilor scadente şi viitoare într-un alt cont bancar, decât acela în care se efectuaseră anterior.
Conturile erau golite
Titularii conturilor în care se făcea virarea sumelor de bani erau racolaţi de către membrii grupului infracţional, în special, dintre persoanele fără posibilităţi financiare. Contra unor sume de bani, cuprinse între 50 şi 500 de lei, acestea din urmă deschideau conturi la bănci din România şi din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate şi oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.
După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare, iar mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.
Modul în care era structurată activitatea grupului era menită să asigure un nivel de anonimitate în jurul liderilor marcanţi ai acesteia, identitatea lor fiind ascunsă membrilor de rang inferior, cu care nu interacţionau niciodată în mod direct, ci doar prin interpuşi.
Activitatea acestei grupări s-a desfăşurat pe teritoriul mai multor state, conturile bancare utilizate de membrii săi fiind deschise în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania şi altele, gruparea devenind cunoscută pe piaţa spălătorilor de bani din Europa.
Până în prezent, sumele de bani ce au făcut obiectul mecanismului de spălare sunt estimate la peste 7 milioane de euro.
În urma percheziţiilor efectuate miercuri, au fost ridicate suma de 532.133 de lei şi 17.000 de euro, aproximativ 250 de telefoane mobile, documente bancare emise în alte state din Uniunea Europeană şi din Federaţia Rusă, laptopuri, routere portabile, 719 cartele SIM, 132 de carduri bancare, un pistol cu bile fără autorizaţie şi diverse documente privind tranzacţii bancare.
