Summitul NATO din 2008 de la Bucureşti arată cu totul şi cu totul altfel faţă de Summitul NATO din 2022. Pacea plutea peste tot în aer, zâmbete largi şi cei mai mari lidei ai lumii la o singură masă. Preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, Vladimir Putin şi mulţi alţii adunaţi în jurul fostului preşedinte Traian Băsescu. Astăzi, o Europă dată peste cap din cauza mâniei lui Vladimir Putin de a cuceri Ucraina.
Summitul NATO de la Bucureşti total diferit faţă de cel din 2008. Cum a găsit România, Antony Blinken după 25 de ani
Cifrele summitului din 2008 au fost cu adevărat importante. Conform informaţiilor Ministerului de Externe a fost vorba despre peste 6.500 de participanţi, 26 de state membre din acel moment, 23 de state partenere, 23 de preşedinţi de state, 22 de prim-miniştri şi șapte miniştrii de Externe.
Vladimir Putin a acceptat să participe la discutiile din cadrul Consiliului NATO-Rusia, fiind prima reuniune la care Putin lua parte de la momentul creării acestui format de cooperare în anul 2002. Mai mult, era prima vizită a unui președinte al Rusiei la București după 1990.
Imaginile emblematice de la summitul din 2008 a fost cea în care liderii importanți ai lumii stau la masă și se amuză
Pe lângă cei menționați la București au venit și cancelarul german de atunci Angela Merkel, preşedintele francez de la vremea aceea Nikolas Sarkozy, Gordon Brown, care premierul britanic, preşedintele de atunci al Comisiei Europene Jose Manuel Duaro Barroso, liderul ucrainean Viktor Iuşcenko, premierul italian din acel moment Romano Prodi, premierul spaniol Jose Rodriguez Zapatero și Ban-Ki moon, care atunci era secretarul general al ONU.
Summitul NATO 2022 de la Bucureşti, total diferit
La 14 ani distanţă, Summit-ul NATO de la Bucureşti a găsit România cu un război la graniţă, un Vladimir Putin izolat de toată lumea. Este primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și este este găzduit, în numele României, de ministrul Bogdan Aurescu.
Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti participă şi miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la organizaţie. De asemenea, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, Republica Moldova a fost prezentă la nivel de ministru de Externe la o întâlnire NATO.
Antony Blinken, după 25 de ani din nou în România: Este minunat să mă întorc din nou la Bucureşti
SUA a fost reprezetantă de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, care practice s-a întors în România după 25 de ani.
„Prima mea vizită la București a avut loc în 1997 când l-am însoțit pe președintele Clinton. Îmi amintesc ca și cum a fost ieri, zeci de mii de români, tricolorul desfășurat de președintele Clinton și ceea ce a spus că vom fi alături de voi. A fost o plăcere să mă întorc după 25 de ani, mai ales că acum construim parteneriatul pentru următorii 25 de ani. E un parteneriat robust, susținut ce investiții”, a declarat Blinken.
Secretarul de stat al NATO a mai spus că angajată în propriul său parcurs lung spre democrație, România are un aliat în SUA.
„Președintele Biden a anunțat staționarea în România a unei echipe luptă de brigadă, de rotație. Emisarul SUA a anunțat la COP27 înființarea unui pachet robust pentru proiectele nucleare energetice, pentru independența energetică a României, ca un lider spre energia verde. Mi-am amintit conjunctura în care a început Parteneriatul, cu 8 ani înainte, în 1989, unde Clinton a ținut primul discurs, românii s-au confruntat cu tancurile armatei, dictatorul a căzut, democrația a prins rădăcini și lumea a văzut ce înseamnă un popor solidar. Românii au continuat să lupte pentru democrație, uniți. Să ne amintim spiritul de unitate, care a fost cheia succesului și va fi pentru toți”, a declarat Antony Blinken.
El a mai spus că nu crede că cei doi preşedinţi ar fi putut în acel timp să îşi închipuie cum va fi situaţia 25 de ani mai târziu, cu atâtea legături în domeniul economic, politic şi relaţiile personale.
„După cum aţi spus, avem o alianţă de neclintit, bazată pe valori comune pe care le vom apăra când vom şi atacaţi”, a mai spus Antony Blinken, precizând că au fost construite relaţii puternice şi în domeniul economic, inclusiv în cel energetic.
Alianţa Nord Atlantică este astăzi mult mai puternică, iar România deţine poziţia a doua în persoana lui Mircea Geoană.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că vrea să folosească iarna ca ”armă de război” împotriva Ucrainei, prin ”atacuri deliberate” asupra infrastructurii civile menite să lasa ţara fără încălzire, electricitate şi apă.
”Atacuri deliberate împotriva unor servicii esenţiale – încălzire, lumină, apă, gaze natirale – au ca scop să provoace cât mai multă suferinţă civililor ucraineni, să încerce să le spargă angajamentul şi unitatea în lupta împotriva invaziei ruse”, a denunţat Jens Stoltenberg la Bucureşti, unde participă la o reuniune a miniştrilor de Externe ai sgtatelor membre NATO.
