Tinerii din România au nevoie de cursuri obligatorii de educație despre schimbările climatice.Aceasta este concluzia unui studiu prezentat marți de fundația Terra Mileniul III, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și organizația Reper21. Rezultatele analizei arată că elevilor de gimnaziu, liceenilor și studenților le lipsesc noțiuni esențiale despre problemele climatice.
Tinerii din România știu puține lucruri despre schimbările climatice. Cei mai mulți dintre ei sunt la curent cu tăierile ilegale de păduri și fenomenele meteo extreme, în schimb nu știu mare lucru despre acidificarea oceanelor sau gazele cu efect de seră.
Totodată nivelul mediu de cunoaștere a demersurilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice este destul de redus. Cei mai mulți tineri știu de exemplu despre Acordul climatic de la Paris, nu însă și despre Protocolul de la Kyoto sau mișcarea ”Fridays for Future”, inițiată de adolescenta suedeză Greta Thunberg.
Autorul studiului, Arpad Todor (SNSPA) a afirmat la RFI că rezultatele sondajului sunt descurajante:
„Mă așteptam la un tablou puțin mai optimist, mă așteptam ca tinerii să considere educația pentru schimbări climatice mai importantă și să arate în special studenții un nivel mai ridicat de cunoaștere a problemelor, a actorilor internaționali, o capacitate de ierarhizare. Chiar și faptul că cei care au acceptat să răspundă sunt oameni interesați de tematică ne arată că de fapt cei interesați au o cunoaștere de suprafață, știu despre ce e vorba, dar cum intrăm în probleme concrete, devine o ceață”.
Peste 60% dintre tineri vor cursuri obligatorii legate de schimbările climatice
Conform studiului, nici măcar jumătate dintre tinerii intervievați nu au participat la activități legate de schimbările climatice, în cadrul școlii. Însă peste 60% și-ar dori cursuri obligatorii, cel puțin în licee, care să trateze problema schimbărilor climatice.
Problema imediată este despre cine ar trebui să le predea elevilor și studenților noțiuni despre încălzirea globală. Președinta fundației Terra Mileniul III, Lavinia Andrei, afirmă că există soluții la îndemână.
„Noi ne-am gândit și la următorul pas, în a acredita chiar noi niște cursuri pentru cadrele didactice, astfel încât să începem să creăm acea masă critică, acel număr de persoane care să poată instrui elevii la școală, dar sigur că posibilitățile noastre ca ONG-uri sunt limitate. Cel mai bine s-ar desfășura lucrul acesta prin inspectorate, prin casa corpului didactic, iar ceea ce am observat eu chiar în urma cursurilor cu cei 70 de profesori, pe care tocmai le-am încheiat este că profesorii chiar au dorința de a învăța”.
La dezbaterea a participat și politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA. El a spus că atâta vreme cât nu va exista o acțiune coordonată a societății civile, care să pună presiune pe clasa politică, schimbările climatice nu vor deveni o prioritate pentru aceasta.
„Este o întreagă bătălie de dat și asta în condițiile în care Comisia Europeană și-a propus prin Green Deal să schimbe în mod radical situația din Europa în câțiva ani de zile. Și vedem că țările din Europa de Est, România nu e singulară din punctul ăsta de vedere, depun o rezistență feroce față de Green Deal, iar această rezistență ține de faptul că societățile noastre intrate mai târziu în epoca postmodernă nu au încă o generație care să adere total la această situație. Situația e gravă din raport, de ce, pentru că vorbim de studenți, cei care teoretic, ar trebui să reprezinte foarte bine postmodernismul, ar trebui să aibă alte valori și nu le au”.
Autorii studiului doresc ca analiza lor să fie un punct de plecare pentru un demers mai amplu. Țelul lor este introducerea unor cursuri obligatorii asupra schimbărilor climatice.
Sursa foto: RFI
Din aceeași categorie
