Liderul chinez Xi Jinping intenționează să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, probabil după ce va vizita Moscova săptămâna viitoare pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, informează Wall Street Journal și Reuters.
Întâlnirile cu Putin și Zelenski, dintre care se așteaptă ca cea din urmă să aibă loc în mod virtual, după ce liderul chinez va discuta cu liderul rus, reflectă efortul Beijingului de a juca un rol mai activ în medierea conflictului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat diverse surse.
Xi Jinping ia în considerare vizitarea altor țări europene ca parte a călătoriei sale în Rusia, deși itinerariul său complet nu a fost încă confirmat.
China își sporește rolul diplomatic
O conversație directă cu Zelenski, dacă se va întâmpla, ar marca un pas semnificativ în eforturile Beijingului de a juca rolul de pacificator în Ucraina, care au fost întâmpinate până acum cu scepticism în Europa. De asemenea, ar consolida acreditările Beijingului în calitate de broker de putere globală, după ce a facilitat un progres diplomatic surprinzător între Arabia Saudită și Iran săptămâna trecută.
Reuters a raportat anterior că vizita lui Xi Jinping la Moscova ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Wall Street Journal a raportat în februarie că Xi se pregătește să viziteze Moscova în lunile următoare.
Călătoria în străinătate ar fi prima pe care domnul Xi ar face-o după ce și-a asigurat un al treilea mandat ca șef de stat al Chinei. Ea are loc în condițiile în care liderul în vârstă de 69 de ani încearcă să își consolideze statutul de om de stat global și să navigheze în competiția tot mai acerbă cu SUA și aliații săi.
Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Acordul dintre Arabia Saudită și Iran, un succes diplomatic
Programul de călătorie al lui Xi Jinping este destinat în parte să valorifice impulsul dat de acordul dintre Arabia Saudită și Iran, semnat la Beijing, care a marcat sfârșitul a șapte ani de înstrăinare. Acel acord a anunțat o creștere notabilă a influenței Chinei în Orientul Mijlociu, regiune care a fost dominată în trecut de SUA ca principal broker de putere.
Efortul de construire a unei punți a marcat prima dată când Beijingul a intervenit atât de direct în rivalitățile politice din Orientul Mijlociu și a fost prima dată când a reușit să intermedieze cu succes un astfel de acord.
Ultimul efort ambițios al Chinei de a juca rolul de pacificator la nivel mondial a avut loc la începutul anilor 2000, când a lansat discuții în șase părți, cu scopul de a reduce programul de arme nucleare al Coreei de Nord. Discuțiile, la care au participat și SUA, au eșuat în 2008, când Coreea de Nord s-a retras, deși se baza foarte mult pe sprijinul economic din partea Beijingului.
Soluția războiului din Ucraina va fi mult mai dificilă
Realizarea unui progres în Ucraina ar fi o sarcină mai dificilă decât acordul dintre Arabia Saudită și Iran, mai ales că ambele părți implicate în război consideră că mai sunt prea multe de jucat pe câmpul de luptă. Niciuna dintre ele nu a arătat o înclinație în a înceta lupta.
Cu toate acestea, Beijingul are un interes activ în a pune capăt conflictului. Războiul a pus China într-o situație precară, forțându-l pe Xi Jinping să echilibreze parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia și propria sa relație apropiată cu Vladimir Putin împotriva neîncrederii și tensiunilor tot mai mari cu SUA și aliații săi.
Luna trecută, China s-a prezentat ca un mediator neutru, solicitând o încetare a focului și discuții de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un document în 12 puncte, Ministerul de Externe al Chinei a cerut urmărirea unei soluții politice la conflict și încetarea sancțiunilor unilaterale. De asemenea, a părut să avertizeze Moscova împotriva escaladării conflictului cu arme nucleare.
Zelenski vrea să-l întâlnească pe Xi Jinping
În timpul unui eveniment de luna trecută care a marcat prima aniversare a invaziei rusești, Zelenski a declarat că intenționează să se întâlnească cu Xi pentru a discuta ideile Chinei cu privire la încheierea razboiului din Ucraina. De asemenea, el și-a exprimat speranța că Beijingul nu va furniza arme Moscovei – un pas luat în considerare de guvernul chinez, conform SUA, dar pe care Beijingul l-a negat.
Guvernul Rusiei a declarat că împărtășește punctul de vedere al Beijingului cu privire la conflict și a salutat propunerea de pace a Chinei.
Primul punct din planul de pace al Chinei, care solicită „respectarea suveranității tuturor țărilor”, este un element de bază al politicii externe a Beijingului.
China consideră în mod oficial că Ucraina este o națiune suverană, iar Xi și Zelenski au avut o convorbire telefonică pentru a marca 30 de ani de relații între cele două națiuni cu doar câteva săptămâni înainte ca trupele rusești să atace. Cu toate acestea, Beijingul s-a abținut de la a condamna acțiunea militară rusă în Ucraina, pe care a rezistat să o definească drept o invazie.
Se știe că Xi Jinping nu a vorbit cu Zelenski de la izbucnirea ostilităților, deși liderul chinez s-a întâlnit cu Putin de mai multe ori de la începutul războiului, fie prin apeluri video, fie față în față. Printre ele a fost și o întâlnire în Uzbekistan în septembrie, prima călătorie internațională a lui Xi de la pandemie.
China a fost cel mai mare partener comercial al Ucrainei înainte de război, importând aproape 30% din porumbul său. China a investit, de asemenea, în proiecte de infrastructură în Ucraina, deși cel puțin unul dintre acestea – o linie de cale ferată care leagă aeroportul principal din Kiev de centrul orașului – a fost abandonat în urma acuzațiilor de corupție.
Comerțul dintre China și Ucraina a scăzut cu 60% în 2022 față de anul precedent, până la 7,6 miliarde de dolari. Între timp, schimburile comerciale dintre Moscova și Beijing au crescut cu aproximativ 29% față de anul precedent, ajungând la 190 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale chineze. Pe măsură ce vânzările de petrol și gaze ale Rusiei către Europa au scăzut, China a apărut ca un cumpărător semnificativ. Rusia a început, de asemenea, să folosească mai mult moneda chineză, yuanul.
