Forţa NATO din Kosovo (KFOR) este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este ameninţată” de tulburările de la frontiera cu Serbia, a avertizat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o discuţie cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Stoltenberg: Forța NATO din Kosovo este pregătită să intervină dacă este amenințată stabilitatea
„Am discutat cu preşedintele Serbiei pe tema tensiunilor din nordul Kosovo. Toate părţile trebuie să se angajeze într-un mod constructiv în dialogul condus de UE şi să-şi soluţioneze diferendele prin diplomaţie. NATO-KFOR este gata să intervină dacă stabilitatea este ameninţată, în conformitate cu mandatul său din partea ONU”, a transmis Stoltenberg într-un mesaj pe contul său Twitter.
Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie „în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”.
De asemenea, Jens Stoltenberg a discutat marţi cu premierul kosovar Albin Kurti pentru a insista asupra necesităţii de a evita acţiunile unilaterale.
Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.
Autoproclamata independenţă a Kosovo nu a fost recunoscută niciodată de către Belgrad
Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.
Sub presiunea puterilor occidentale şi în special a SUA, marele aliat al Kosovo, administraţia de la Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor reguli la graniţa cu Serbia.
Anterior, Jens Stoltenberg a spus că NATO se confruntă cu cea mai mare criză strategică din ultimele decenii. Acesta a vorbit despre deciziile pe care statele aliate le-au luat în urma Summitului de la Madrid. Potrivit spuselor sale, statele aliate au invitat Suedia și Finlanda să se alăture NATO, au stabilit susținere, pe termen lung, pentru Ucraina și au decis noul Concept Strategic al NATO, valabil pentru următorii zece ani.
„Actualul summit a produs decizii ample în sensul adaptării Alianţei la viitor. Am decis o modificare fundamentală a modalităţilor de disuasiune şi apărare. Am convenit să invităm Finlanda şi Suedia să se alăture Alianţei noastre. Am stabilit susţinere pe termen lung pentru Ucraina. Am decis Conceptul Strategic al NATO şi am stabilit să accelerăm contracararea schimbărilor climatice”, a mai spus acesta.
Am convenit, spune Jens Stoltenberg să aprofundăm relaţiile cu unii dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Alianţei, inclusiv din zona Indo-Pacifică.
„Sesiunea noastră finală a summitului s-a concentrat pe ameninţările şi provocările din Orientul Mijlociu, nordul Africii şi zona Sahel. (…) Noul Concept Strategic identifică terorismul ca fiind una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii. Am revizuit progresele în lupta împotriva terorismului, în toate formele şi manifestările. (…) Misiunea NATO de instruire în Irak ajută la evitarea replierii grupului Stat Islamic în Irak şi Siria (ISIS).
Pentru prima dată, am stabilit şi un plan de construire a capacităţilor de apărare în Mauritania. (…) Vom oferi asistenţă suplimentară pentru dezvoltarea capacităţilor Tunisiei şi vom continua să susţinem Iordania”, a explicat Jens Stoltenberg.
