Problema statului de drept în Uniunea Europeană provoacă tensiuni, fiind „un obstacol politic major în calea deblocării bugetului UE de 1,85 trilioane de euro și a fondului de redresare în urma pandemiei”, constată EuObserver.
„O majoritate a statelor membre a sprijinit miercuri propunerea președinției germane a UE de suspendare a fondurilor europene în caz de violări ale statului de drept. Ceea ce înseamnă că acum pot începe negocierile cu Parlamentul European, care trebuie să aprobe bugetul UE pe termen lung”, explică Euobserver.
Însă „acest compromis german nu a fost susținut nici de țările care resping condiționarea fondurilor de statul de drept (Ungaria și Polonia), nici de acelea care, din contră, doresc un instrument și mai puternic (Olanda, Finlanda, Danemarca, Suedia, Belgia și Luxemburg)”, mai scrie EuObserver.
Hungary Today notează că raportul despre statul de drept a generat tensiuni între Budapesta şi Bruxelles, din cauza criticilor formulate în raportul UE asupra deficienţelor din unele democraţii europene, printre care Ungaria şi Polonia. La plecarea la summit, premierul Viktor Orban a subliniat că Ungaria aşteaptă încă un răspuns la scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a informat-o că va suspenda relaţiile politice bilaterale cu vicepreşedinta Comisiei, Vera Jourová, din cauza declaraţiilor prin care aceasta a insultat Ungaria şi poporul maghiar, scrie agenţia ungară MTI.
Şi Bulgaria primeşte critici din partea Comisiei Europene, confruntându-se cu „Lipsa transparenţei în mass-media şi provocări în combaterea corupţiei”. Potrivit raportului, citat de postul public de radio BNR, „în Bulgaria, proprietatea unor mijloace de informare în masă este direct legată de anumiţi jucători politici, chiar dacă aceştia nu le deţin oficial”, iar în privinţa combaterii corupţiei, Bulgaria trebuie să obţină „o reputaţie serioasă de imparţialitate, obiectivitate şi independenţă a sistemului judiciar”, se detaliază în raportul privind statul de drept în care se mai subliniază că „este nevoie să existe un număr semnificativ de condamnări finale pentru corupţia la nivel înalt”. Totodată, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu portofoliul Valori şi Transparenţă, Vera Jourova, şi-a exprimat sprijinul ferm pentru protestele împotriva corupţiei din Bulgaria, atrăgând atenţia guvernului condus de premierul Boiko Borisov că „trebuie să le ia în serios”, notează Euractiv.
