Sorin Oprescu ar putea să apară în fața judecătorilor de la Înalta Curte pe 10 ianuarie 2023, cel mai probabil prin videoconferință, pentru a-și susține recursul în casație pe care l-a formulat împotriva deciziei definitive de condamnare.
Sorin Oprescu, în faţa judecătorilor pe 10 ianuarie 2023. „Pedeapsa mea este comparabilă cu cea pentru crime de război”
Tribunalul i-a mai respins lui Sorin Oprescu pe data de 4 august 2022, o contestație la executare împotriva pedepsei de 10 ani și 8 luni de închisoare.
„O astfel de pedeapsă este compatibilă cu o infracţiune de omor (ucidere cu intenţie) sau de piraterie, dar depăşeşte ca nivel de asprime pedeapsa ce poate fi aplicată pentru o infracţiune precum cele de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, tortură, viol, tâlhărie (furt prin violenţă, inclusiv prin folosirea de arme), transmiterea intenţionată a virusului HIV, falsificare de monede sau unele crime de război. (…) Este evident că, pentru a respecta dreptul fundamental al omului la proportionalitatea pedepsei cu infracţiunea, pedeapsa totală rezultantă aplicată contestatorului ar trebui foarte mult redusă (în concret, s-ar justifica doar o pedeapsă cu închisoare cu suspendare)”, arătau avocații lui Oprescu în respectiva cerere.
Judecătorii i-au mărit pedeapsa cu 3 ani pentru un abuz în serviciu de 34 de euro
Sorin Oprescu se plânge instanței că a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de pușcărie pentru un abuz în serviciu de 34 de euro care, reținut alături de luarea de mită despre care spune că a fost „un împrumut” i-ar fi determinat pe judecători să pronunțe împotriva lui o pedeapsă „disproporționată”.
Detaliile se regăsesc în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București și-a declinat competența cu privire la judecarea uneia dintre contestații la executare (dosar 4383/2/2022) formulate de Sorin Oprescu în favoarea Tribunalului București.
Într-o altă contestație la executare (dosar 15744/3/2022), depusă inițial la Tribunalul București, Sorin Oprescu susținea că pedeapsa la care a fost condamnat este comparabilă cu cea pentru „crime de război”.
În mare, ambele contestații au cam același conținut, diferă doar rezultatul pe care Sorin Oprescu îl așteaptă: într-una spune că decizia „disproporționată” constituie o cauză de împiedicare la executarea pedepsei, iar în a doua că este o cauză de micşorare a pedepsei.
Iată ce notează magistrații în motivarea deciziei prin care au trimis dosarul lui Oprescu la Tribunalul București, acolo unde i s-a mai respins o cale de atac de același obiect.
„În esenţă, faptele pentru care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă totală de 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare sunt:
- aderarea la un grup organizat în anul 2013 şi preluarea conducerii grupului în acelaşi an, urmată în anul 2015 de un act material primire a sumei de 25.000 euro, urmat în aceeaşi zi de utilizarea unei părţi din suma de bani primită pentru plata unei datorii personale, aceste fapte fiind calificate drept constituire a unui grup infracţional organizat (în varianta agravată), luare de mită (în varianta agravată a comiterii faptei de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică) şi spălare a banilor;
- aprobarea transformării unui post de salariat cu studii medii într-un post de salariat cu studii superioare, în anul 2014, beneficiul total al salariatului şi, în acelaşi timp, prejudiciul total al angajatorului fiind de 149 lei (echivalentul a 33,52 euro, transformat la cursul mediu anual 2014 calculat de Banca Naţională a României, 1 euro = 4,4446 lei), această faptă fiind calificată drept abuz în serviciu (în varianta agravată a obţinerii unui folos necuvenit pentru altul).
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit:
- 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată;
- 6 ani pentru luare de mită,
- 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
- 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.
Din aceeași categorie
